Tulburarea explozivă intermitentă
Tulburările de dispoziție (unipolare), tulburările anxioase și tulburările consumului de substanțe sunt associate cu tulburarea explozivă intermitentă, dar debutul acestor tulburări este de obicei mai târziu decât cel al tulburării explozive intermitente.
Prevalență
Prevalența anuală în SUA este de aproximativ 2,7%. Tulburarea explozivă intermitentă are o prevalență mai mare la indivizii mai tineri (cu vârsta sub 35-40 ani), comparativ cu cei vârstnici (peste 50 ani) și la indivizii cu cel mult studii medii.
Debut și evoluție
Debutul bolii, problematic, repetat are loc cel mai frecvent la sfârșitul copilăriei sau în adolescență și rareori după vârsta de 40 de ani. Elementele tipice ale tulburării explozive intermitente sunt caracterul persistent și continuu timp de mai mulți ani. Evoluția bolii poate fi episodică, cu perioade recurente de accese agresive impulsive. Pare să aibă o evoluție cronică și persistentă timp de mulți ani. Pare să fie destul de frecventă, indiferent de prezența sau absența tulburării ADHD, sau a tulburărilor de comportament disruptiv, de control al impulsurilor și de conduită (tulburarea de conduită, tulburarea de opoziție și comportament sfidător).
Elemente de diagnostic dependente de mediul cultural
Prevalența redusă a acestei tulburări în unele regiuni (Asia, Orientul Mijlociu) sau în țări (România, Nigeria), comparative cu SUA, sugerează fie că anamneza nu identifică informații privind comportamentele agresive, impulsive, repetate, fie că tulburarea este mai puțin frecventă datorită factorilor culturali.
Elemente de diagnostic dependente de gen
În unele studii, prevalența tulburării explozive intermitente este mai mare la bărbați decât la femei (risc relativ estimat 1,4:2,3); alte studii nu au remarcat diferențe între sexe.
Consecințele funcționale ale tulburării explozive intermitente
Ca urmare a tulburării explozive intermitente apar adesea probleme sociale (pierderea prietenilor, a rudelor, instabilitate conjugală), profesionale (retrogradare, pierderea locului de muncă), financiare (din cauza valorii obiectelor distruse) și legale (procese civile ca rezultat al comportamentului agresiv împotriva unor persoane sau bunuri, procese penale pentru vătămare corporală).
