Strategii de construire a chestionarelor de personalitate

STRATEGII DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE: METODA INTUITIVĂ, METODA EMPIRICĂ, METODA ANALIZEI FACTORIALE

 

Metoda intuitivă sau abordarea raţională

Se bazează pe abordarea raţională a construirii unui chestionar care pune autorul în postura de a decide ce itemi trebuie incluşi şi ce conţinuturi sunt relevante pentru a traduce trăsătura într-un comportament.

Un posibil demers intuitiv poate cuprinde:

  • Selecţia intuitivă a conţinutului itemilor şi a lotului iniţial de itemi;
  • Administrarea întregului lot de itemi unui grup de subiecţi;
  • Calculul scorurilor totale la această scală principală;
  • Calculul coreaţiilor dintre scorurile la itemi şi scorurile totale pentru toţi itemii din lotul preliminar;
  • Aceşti coeficienţi de corelaţie vor servi drept criteriu pentru selecţia finală a itemilor care prezintă cele mai înalte corelaţii între scorurile proprii şi scorurile totale.

Principalul avantaj – validitatea de conţinut ridicată, coerenţă intrinsecă.

Dezavantaje – omogenitatea şi conţinutul itemilor depinde de abilitatea autorului de a-şi imagina şi anticipa răspunsurile la problemelor itemilor, a persoanelor caracterizate prin trăsătura respectivă; la fel de simplu va fi şi pentru subiect să înţeleagă sensul şi modelul de răspuns expectat de autor sau de chestionar, va facilita probabilitatea de a distorsiona răspunsurile pentru a stimula/disimula.

Metoda empirică sau metoda criteriului extern

Selecţia itemilor e ghidată doar de selecţia empirică între itemul testului şi o măsură-criteriu specifică.

Etape:

  • asamblarea unui eşantion iniţial de itemi – de obicei pe baze raţionale;
  • administrarea lor unui grup de subiecţi care diferă între ei doar la nivelul trăsăturilor evaluate;
  • determinarea pentru fiecare lot a răspunsurilor Acord/Dezacord;
  • determinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor obţinute;
  • itemii care diferenţiază semnificativ cele două loturi sunt selectaţi pentru scala preliminară;
  • această scală se aplică din nou loturilor – criteriu iniţial;
  • dacă răspunsurile analizate sunt satisfăcătoare scala va fi validată pe noi loturi, cu scopul de a identifica şi elimina itemii cu o slabă capacitate de discriminare;
  • această scală prescurtată şi rafinată va fi din nou validată.

Avantaj – depăşeşte abilitatea intuitivă a unui singur om, reprezintă o consecinţă a  comportamentului unui număr mare de persoane faţă de conţinutul itemilor.

Metoda analizei factoriale sau metoda criteriului intern

Pune accentul pe analiza criteriului, respectiv pe tehnici statistice.

Etape:

  • construirea pe baza a priori a unui lot relativ mic de itemi, itemi ce par a fi legaţi de factorul vizat;
  • aceşti itemi sunt administraţi unui număr mare de subiecţi care în paralel sunt adesea testaţi și cu alte instrumente identificate deja ca semnificative în raport cu factorul sau dimensiunea vizată;
  • se procedează la intercorelarea itemilor;
  • se determină corelaţia fiecărui item cu factorul sau factorii rezultaţi;
  • vor fi selectaţi pentru scala finală acei itemi care au cea mai înaltă încărcătură factorială.

Marea majoritate a chestionarelor contemporane sunt construite prin această metodă, în prezent existând tendinţa de a fi pus sub semnul întrebării orice chestionar care nu a fost supus analizei factoriale.

Avantaj – omogenitatea factorilor.