Scala Hamilton de evaluare a depresiei – HDRS (Hamilton Depression Rating Scale)
(versiunea Per Bech, 1986)
Numele subiectului: __________________________________________
Data evaluării: ______________________________________________
Evaluator: __________________________________________________
Bifează răspunsul potrivit pentru fiecare item
1. Dispoziția depresivă
Acest item acoperă atât comunicarea verbală cât și cea nonverbală privind tristețea, pierderea speranței, disperarea și neajutorarea.
0 Dispoziție neutră
1 Atunci când nu este sigur dacă pacientul este mai nefericit sau depresiv ca de obicei. De ex. pacientul indică vag că este mai depresiv ca de obicei
2 Atunci când pacientul este mai preocupat de experiențele neplăcute deși nu se simte deznădăjduit sau neajutorat
3 Pacientul prezintă în mod evident semne nonverbale de depresie și/sau în anumite momente este copleșit de neajutorare și deznădejde
4 Interviul este dominat de remarcile pacientului privind nenorocirea sau neajutorarea sa sau semne nonverbale ce dovedesc aceasta, fără a i se putea distrage atenția de la acestea.
2. Autodeprecierea sau sentimentul de vinovăție
Acest item acoperă scăderea stimei de sine și sentimentul de vinovăție.
0 Nu există autodepreciere și sentimente de vinovăție
1 Nu se poate preciza dacă sunt prezente sentimente de culpă din cauză că pacientul este preocupat doar de faptul că în cursul actualului episod a fost o povară pentru familie și colegi
2 Autodepreciere sau sentiment de vinovăție ce sunt prezente în mod mai pregnant pentru că pacientul este preocupat de evenimente ce au avut loc în trecut
3 Pacientul suferă de sentimente de culpă mai pronunțate. Poate exprima sentimentul că suferința actuală este în oarecare măsură o pedeapsă. Se poate cota 3 atâta timp cât pacientul poate conștientiza faptul că opinia sa este nefondată
4 Sentimentele de culpă sunt susținute cu fermitate și rezistă la orice contraargumente astfel încât au devenit idei paranoide.
3. Impulsuri suicidare
0 Nu există impulsuri suicidare
1 Pacientul consideră că viața nu are nici o valoare însă nu exprimă dorința de a muri
2 Pacientul dorește să moară dar nu are planuri să-și ia viața
3 Este probabil că pacientul meditează să-și ia viața
4 Dacă pe parcursul zilei de dinaintea interviului pacientul a încercat să comită suicidul sau dacă pacientul este internat și în supraveghere din cauza riscului suicidar.
4. Insomnia de adormire
0 Absent
1 Când pacientul a fost nevoit să stea de 1-2 ori în ultimele 3 nopți mai mult de 30 minute culcat în pat ca să adoarmă
2 Când pacientul a stat toate cele 3 nopți mai mult de 30 minute în pat ca să adoarmă
5. Treziri nocturne
Pacientul se trezește o dată sau de mai multe ori în timpul nopții.
0 Absent
1 O dată sau de două ori în timpul ultimelor trei nopți
2 Cel puțin în fiecare noapte
6. Insomnie de trezire – trezire prematură
Pacientul se trezește înainte de ora planificată sau de cea obișnuită.
0 Absent
1 Cel puțin cu o oră înainte și poate readormi
2 Constant cu mai mult de o oră înainte în fiecare dimineață.
7. Muncă și interese
Acest item include atât munca prestată cât și motivația. A se nota că evaluarea oboselii și a fatigabilității și a manifestărilor lor psihice sunt incluse în itemul 13 (simptome somatice generale) și în itemul 23 (oboseală și durere).
La prima evaluare a pacientului
0 Activitate normală de muncă
1 Atunci când pacientul exprimă insuficiență din cauza absenței motivației și/sau tulburări în îndeplinirea uzuală a muncii cotidiene pe care pacientul o îndeplinește, de altfel, fără a o reduce.
2 O pronunțată insuficiență datorată lipsei motivației și/sau deficit în îndeplinirea muncii uzuale. Pacientul și-a redus capacitatea de muncă, nu poate susține ritmul normal, se descurcă mai puțin bine la serviciu și acasă. Pacientul poate, uneori, să stea acasă în timpul serviciului sau poate pleca acasă mai devreme.
3 Atunci când pacientul a fost catalogat “bolnav” sau dacă pacientul a fost spitalizat dar poate participa câteva ore pe zi la activitățile spitalului
4 Atunci când pacientul este complet spitalizat și în general nu participă la activitățile din spital.
La evaluările săptămânale
0 Activități normale de muncă
a) Pacientul se rezumă la nivelul său normal de activitate
b) Când pacientul nu are probleme în a se rezuma la munca obișnuită
1
a) Pacientul lucrează dar la un nivel redus de activitate, fie din lipsa de motivație, fie din incapacitatea de a-și atinge nivelul normal de funcționare în activitate
b) Pacientul nu lucrează și este dificil de apreciat dacă poate face muncă fără dificultate
2
a) Pacientul lucrează dar la un nivel evident scăzut din cauza unor episoade de lipsă de concentrare, fie din cauza reducerii timpului de lucru
b) Pacientul este încă spitalizat sau considerat bolnav, participă mai mult de 3-4 ore pe zi la activitățile din spital sau domestice și poate să îndeplineasca muncă normală doar la un nivel redus
3 Pacientul este incapabil să îndeplinească o activitate normală dar participă pentru 3-4 ore în activitățile spitalului. Se poate schimba statutul de internat cu cei din staționarul de zi dar externarea nu este recomandată
4 Pacientul este spitalizat și în general incapabil de a participa la activitățile din spital.
8. Lentoare generală
0 Activitate motorie și verbală normale cu expresie facială adecvată
1 Viteza conversațională îndoielnic sau ușor redusă și expresia facială ușor imobilă
2 Viteza conversaționala clar redusă cu intermitență; reducerea gesturilor și mișcărilor
3 Interviul este clar prelungit datorită latențelor lungi și a răspunsurilor scurte; toate mișcările sunt foarte lente
4 Interviul nu poate fi complet; încetinirea este aproape de stupor.
9. Agitație
0 Activitate motorie normală cu expresie facială adecvată
1 Agitație îndoielnică sau ușoară. De ex. tendința la schimbarea poziției în scaun sau momente de scărpinare a capului
2 Frământarea mâinilor sau bătaia picioarelor, schimbarea frecventă a poziției în scaun, neliniștit în spital plimbându-se un pic.
3 Pacientul nu poate sta pe scaun în timpul interviului și/sau se plimbă în spital
4 Interviul trebuie făcut “din mers”, merge aproape continuu. Își trage hainele și părul.
10. Anxietate psihică
Acest item include tensiune, iritabilitate, îngrijorare, insecuritate, teamă și aprehensiune anticipatorie. Deseori este deficil să distingem între trăirea anxietății (anxietatea “psihică” sau “centrală”) și manifestările fiziologice ale anxietății (“periferice”) care pot fi observabile, precum tremorul mâinilor sau transpirații. Cel mai important este afirmația pacientului despre îngrijorarea, insecuritatea, nesiguranța sau spaima lui.
0 Pacientul nu este nici iritabil, nici mai nesigur ca de obicei
1 Este îndoielnic dacă pacientul se simte în nesiguranță sau iritabil mai mult decât obișnuit
2 Pacientul exprimă mai explicit că se află într-o stare de anxietate, aprehensiune sau iritabilitate, care este dificil de controlat. Aceasta este fără influența asupra vieții de zi cu zi a pacientului deoarece îngrijorarea se referă la problemele minore ale vieții.
3 Anxietatea sau insecuritatea este uneori mai dificil de controlat deoarece îngrijorarea se referă la accidente sau daune majore care ar putea surveni în viitor, astfel anxietatea poate fi trăită ca panica, de ex. o spaimă copleșitoare. Aceasta interferă ocazional cu viața de zi cu zi a pacientului.
4 Sentimentul de spaimă este prezent atât de des încât interferă semnificativ cu viața cotidiană a pacientului.
11. Anxietatea somatică
Acest item include toate concomitențele fiziologice ale anxietății. Toate sentimentele trebuie cotate la itemul 10.
0 Când pacientul nu este mai înclinat ca de obicei să trăiască corporal stările anxioase
1 Când pacientul trăiește ocazional ușoare manifestări precum simptome abdominale, transpirații sau tremor; totuși descrierea lor este vagă și lipsită de încredere
2 Când pacientul trăiește din timp în timp dureri abdominale, transpirații tremor, etc. Simptomele și semnele sunt clar descrise dar nu sunt marcate sau incapacitante, de ex. nu influențează viața de zi cu zi a pacientului
3 Concomitențele fiziologice ale anxietății psihice sunt marcate și adesea foarte îngrijoratoare interferând ocazional viața de zi cu zi a pacientului
4 Concomitențele fiziologice ale anxietății psihice sunt numeroase, persistente și adesea incapacitante. Interferă marcat viața de zi cu zi a pacientului.
12. Simptome gastro-intestinale
Simptomele pot apărea în întreg tractul gastro-intestinal. Gura uscată, pierderea apetitului și constipația sunt mai frecvente decât crampele și durerile intestinale. Ele trebuiesc deosebite de simptomele gastrointestinale ale anxietății (mișcări de evacuare ale intestinului, frământări ale stomacului) sau de ideile nihiliste (“nici o mișcare a intestinului de săptămâni sau luni, intestinele au fost scoase”) care trebuiesc cotate la itemul 15 – hipocondria.
0 Fără acuze gastrointestinale (sau simptome neschimbate de la debutul depresiei)
1 Mănâncă fără încurajări din partea personalului și ingestia alimentelor este aproape normală dar fără plăcere (mâncarea nu are gust, etc). Uneori este constipat.
2 Ingestia de alimente este redusă; pacientul trebuie îndemnat să mănânce. De regulă este constipat. Laxativele sunt deseori încercate dar fără efect.
13. Simptome somatice generale
Simptomele centrale sunt oboseala și extenuarea, pierderea energiei. De asemenea, apar dureri musculare difuze și dureri în ceafă, spate sau membre.
0 Pacientul nu este mai obosit sau deranjat de tulburări corporale mai mult ca de obicei.
1 Sentimente foarte vagi sau îndoielnice de fatigabilitate sau alt disconfort somatic.
2 Oboseală și extenuare clară și constantă și/sau tulburări corporale, de ex. dureri musculare.
14. Interes sexual (libidou)
Acest subiect este dificil de abordat, mai ales la pacienții în vârstă. La bărbați, încearcă să întrebi despre preocupările și impulsurile sexuale iar la femei despre responsivitatea la sugestiile sexuale (atât despre angajarea sexuală cât și despre satisfacția obținută prin actul sexual).
0 Activitatea și interesul sexual este ca de obicei
1 Reducerea ușoară sau îndoielnică a interesului și plăcerii sexuale
2 Pierderea clară a apetitului sexual. Deseori impotența funcțională la bărbați sau lipsa libidoului sau dezgust total la femei.
15. Hipocondria
Preocupări față de simptome sau funcții corporale în absența bolilor somatice.
0 Pacientul nu se preocupă mai mult decât de obicei de ușoarele simptome somatice sau de funcțiile corporale
1 Ușor sau incert preocupat cu simptomele uzuale somatice ușoare sau cu funcțiile corporale
2 Aproape îngrijorat de sănătatea fizică. Pacientul înfățișează gânduri cu privire la boli organice cu o tendință de “somatizare” a prezentării clinice.
3 Pacientul este convins că suferă de o boală fizică care poate explica toate simptomele sale (tumoră cerebrală, cancer abdominal, etc), dar pacientul poate fi convins pentru scurt timp că acesta nu este cazul lui.
4 Preocuparea pentru disfuncțiile corporale atinge dimensiuni paranoide. Delirul hipocondriac are adesea o calitate nihilistă sau idei de culpabilitate: este ros pe dinăuntru, insecte și devorează carnea; intestinele sunt blocate; alți pacienți sunt infectați de sifilis sau au miros oribil. Contraargumentele nu au efect.
16. Pierderea conștiintei bolii
Itemul are înțeles numai dacă observatorul este convins că pacientul se află încă în stare depresivă în perioada interviului.
0 Pacientul acceptă că are simptome depresive sau o boală “nervoasă”
1 Pacientul acceptă că este bolnav, dar consideră că aceasta este secundară unei situații necorelate cu boala, cum ar fi malnutriția, climatul, suprasolicitarea
2 Neagă că ar fi bolnav. Pacienții deliranți sunt prin definiție fără conștiința bolii. Interviul trebuie totuși direcționat pe atitudinea pacientului asupra simptomelor lui de vinovăție (itemul 2) sau hipocondrie (itemul 15), dar alte simptome delirante trebuie la fel luate în seamă.
17. Scăderea ponderală
Încercați să obțineți informații obiective. Dacă acest lucru nu este posibil, fiți conservativi în estimare.
A. La primul interviu, acest item acoperă întreaga perioadă actuală de boală
0 Fără pierdere ponderală
1 1 – 2,5 kg pierdere ponderală
2 Pierdere ponderală de peste 3 kg
B.La interviurile săptămânale
0 Fără pierdere ponderală
1 0,5 kg slăbire pe săptămână
2 1 kg sau mai mult slăbire pe săptămână
18. Insomnia (în general)
Acest item acoperă doar trăirea subiectivă a pacientului privind durata somnului (ore de somn pentru 24 ore) și profunzimea somnului (somn superficial și întrerupt de somn constant și profund). Evaluarea se bazează pe trei nopți precedente, independent de administrarea de hipnotice sau sedative.
0 Somn de profunzime și durată obișnuită
1 Durata somnului este îndoielnică sau puțin redusă (de ex. prin dificultatea de a adormi, dar nu este afectată profunzimea somnului)
2 Profunzimea somnului este, de asemenea, redusă, somnul fiind mai superficial. În totalitate somnul este perturbat.
3 Durata somnului ca și profunzimea lui sunt schimbate în mod evident. Perioadele de insomnie durează în totalitate doar câteva ore în 24h.
4 Este dificil de stabilit durata somnului în privința mărimii lui, pacientul vorbind doar de scurte ațipiri dar nu de somn efectiv.
19. Lentoare motorie
0 Activitate motorie normală, expresie facială adecvată
1 Activitate motorie probabil scazută. De ex. expresia facială ușor sau îndoielnic redusă.
2 Lentoare motorie evidentă (de ex. gesturi încetinite, pași lenți).
3 Toate mișcările sunt foarte lente
4 Lentoare motorie sau chiar stupor.
20. Lentoare verbală
Acest item include schimbări în fluxul vorbirii și a capacității de a verbaliza gândurile și emoțiile pacientului.
0 Vorbire și ideație normale
1 Lentoare ușoară sau incertă în cursul dialogului
2 Inhibiție mai clară în cursul dialogului
3 Dialog dificil, vorbire foarte lentă
4 Inhibiția vorbirii sau stupor.
21. Lentoare intelectuală
Acest item acoperă dificultățile de concentrare, în luarea deciziilor în problemele curente și de memorie (de ex. în afectarea intelectuală).
0 Pacientul nu prezintă dificultăți mai mici sau mai mari decât de obicei în concentrare și/sau memorie
1 Este îndoielnic dacă pacientul are dificultăți în concentrare și/sau memorie.
2 Chiar cu un efort major este dificil pentru pacient să se concentreze asupra muncii lui, dar încă fără influență asupra vieții de zi cu zi a subiectului.
3 Dificultate mai pronunțată în concentrare, memorie sau decizie. De ex. are dificultăți de a citi un articol de ziar sau de a urmări emisiunile la televizor.
(Cotează 3 atâta timp cât pierderea concentrării sau tulburările de memorie nu au fost clar influențate de interviu).
4 Când pacientul dovedește dificultăți de concentrare și/sau memorie pe parcursul interviului și/sau când deciziile sunt luate cu o considerabilă întârziere.
22. Lentoare emoțională
Acest item acoperă reducerea interesului și contactului emoțional cu ceilalți oameni. Reducerea dorinței sau a abilității de a comunica cu propriile sentimente și opinii și de a împărtăși durerile și bucuriile este trăită de pacient ca dureroasă și alienantă.
0 Pacientul nu este mai mult sau mai puțin interesat emoțional în contactul cu alte persoane
1 Pacientul pare probabil mai introvertit emoțional ca de obicei
2 Pacientul și-a pierdut în mod evident dorința sau abilitatea de a fi împreună cu cunoscuți sau persoane noi
3 Pacientul se izolează în anume grad. Nu are abilitatea de a stabili contacte strânse cu oamenii pe care-i întâlnește în afara casei (colegi de serviciu, pacienți, personal din spital)
4 Pacientul se izolează și în relațiile cu familia sa. Se simte indiferent chiar lângă prieteni apropiați sau familie.
23. Oboseală și dureri
Acest item include slăbiciune, tendință de a leșina, oboseală, dureri mai mult sau mai puțin localizate în mușchi sau organe interne. Oboseala musculară este obișnuit localizată în extremități. Pacientul poate lua acest motiv pentru dificultățile sale din muncă pe măsură ce are sentimentul de oboseală și greutate în membre. Durerile musculare sunt adesea localizate în spate, ceafă sau umeri și sunt percepute ca tensiune sau durere. Sentimentul de greutate sau plinătate crește până la senzația reală de durere ce este des localizată ca “disconfort toracic” (diferit de durerile cardiace), dureri abdominale sau dureri de cap. Este dificil de a deosebi durerile “psihice” de cele “fizice”. O notă specială trebuie dată durerilor “psihice” vagi.
0 Pacientul nu este mai mult sau mai puțin obosit sau deranjat de disconfortul corporal decât de obicei.
1 Sentiment vag sau incert de oboseală musculară sau disconfort somatic.
2 Sentimentele de oboseală musculară sau disconfort somatic sunt mai pronunțate. Apar senzații dureroase ca migrena dar care nu influențează viața de zi cu zi.
3 Fatigabilitatea musculară sau durerea difuză este prezentată în mod evident ca interferând ocazional cu viața cotidiană a pacientului.
4 Oboseala musculară și durerile difuze sunt constante și determină o suferință severă astfel încât interferă marcat cu viața cotidiană a pacientului.
Scorul total __/__/
Sursa: “Depresii – Noi Perspective” Radu Vrasti & Martin Eisemann (editori); Editura All, București, 1993
