Scala de Depresie Montgomery-Asberg (The Montgomery-Asberg Depression Rating Scale)

Scala de Depresie Montgomery-Asberg (The Montgomery-Asberg Depression Rating Scale)

MADRS

Anexă

Instrucțiuni pentru evaluator:

Evaluarea trebuie să se bazeze pe un interviu clinic flexibil când subiectul este încurajat mai întâi să descrie în cuvinte proprii și cu cât mai multe detalii simptomele sale. Intervievatorul trebuie să decidă care item din scală nu este pe deplin acoperit și să pună întrebări largi și neutre astfel încât subiectul să abordeze acele domenii. Dacă aceasta nu este suficient pentru evaluare, se pot pune și întrebări specifice. Primul interviu dintr-o serie destinată să măsoare schimbarea este, într-o anumită privință, un interviu de antrenament, atât pentru intervievator, cât și pentru intervievat. Poate fi folositor să se lase interviul să țină cât mai mult timp pentru ca să fim siguri că subiectul a înțeles pe deplin întrebările și ca evaluatorul să se familiarizeze cu istoria subiectului. Aceasta va permite evaluatorului să pună întrebări mai pertinente în interviurile ulterioare. Recomandăm ca o foaie de scor separată să fie utilizată pentru fiecare nouă evaluare.

1.Tristețe raportată

Reprezintă o dispoziție trăită subiectiv, indiferent dacă este reflectată obiectiv sau nu. Include dispoziția depresivă, indispoziție, descurajare și sentimentul de a fi fără ajutor sau speranță.

Evaluați în funcție de intensitate, durată și măsura în care dispoziția este influențată de evenimente. Dispoziția exaltată este evaluată 0 la acest item.

0 Tristețe ocazională ce poate apare în diverse circumstanțe

2 Sentimente predominante de tristețe dar apar și momente mai luminoase

4 Sentimente generale de tristețe sau mâhnire. Dispoziția este cu greu influențată de circumstanțele exterioare

6 Trăire continuă de suferință sau indispoziție extremă

2.Tristețe aparentă

Reprezintă indispoziția, desnădejdia și disperarea (mai mult decât o indispoziție trecătoare) reflectată în vorbire, expresia feței și postura.

Evaluați pe baza adâncimii și incapacității de a învinge această stare.

0 Nici un fel de tristețe

2 Pare indispus dar se înseninează ocazional

4 Apare trist și nefericit tot timpul

6 Desnădejde și mâhnire continuă și extremă

3. Tensiune interioară

Reprezintă sentimente de disconfort maladiv, nervozitate, tensiune iritabilă, dezordine interioară, panică, teamă și chin.

Evaluați în funcție de intensitate, frecvență și întinderea perioadei de liniștire necesară.

Deosebiți-o de tristețe, îngrijorare și tensiune musculară.

0 Placid. Numai tensiune interioară trecătoare

2 Sentimente ocazionale de nervozitate și disconfort rău definit

4 Sentimente continue de tensiune interioară sau panică intermitentă pe care pacientul le poate stăpâni numai cu oarecare dificultate

6 Spaima nestăpânită sau chin. Panică copleșitoare

4. Reducerea somnului

Reprezintă experiența subiectivă de somn redus ca durată sau adâncime comparativ cu modelul normal propriu subiectului când era bine.

0 Somn ca de obicei

2 Ușoara dificultate de a dormi sau somn ușor redus sau superficial

4 Somn redus sau întrerupt pentru cel puțin 2 ore

 6 Mai puțin de 2 sau 3 ore de somn

5. Reducerea apetitului

Reprezintă sentimentul de pierdere a apetitului comparativ cu cel când era bine.

0 Apetit normal

2 Apetit ușor redus

4 Fără apetit. Mâncarea este lipsită de gust. Trebuie să se forțeze să mănânce

6 Trebuie să fie forțat ca să mănânce. Refuză mâncarea

6. Dificultăți de concentrare

Reprezintă dificultatea de a-și aduna gândurile culminând cu pierderea capacității de concentrare care incapacitează subiectul.

Evaluați în funcție de intensitate, frecvență și gradul de incapacitate produs.

Deosebiți-le de scăderea memoriei și perturbarea gândirii.

0 Nici o dificultate de concentrare

2 Dificultăți ocazionale în a-și aduna gîndurile

4 Dificultăți în concentrare și în susținerea judecății ce interferă cu lectura și conversația

6 Lipsa de concentrare incapacitantă

7. Lentoare

Reprezintă o dificultate în a porni sau încetineală în a iniția și a face activități cotidiene.

Deosebiți-o de indecizie și fatigabilitate.

0 Vagă dificultate în a porni activitatea. Nu există apatie sau indolență

2 Dificultăți în demararea activităților

4 Dificultăți în demararea activităților simple de rutină care sunt efectuate numai cu efort

6 Inerție completă. Incapacitate de a începe activitatea fără ajutor

8. Incapacitatea de a simți sau bucura

Reprezintă experiența subiectivă a interesului redus față de ambianță sau activități care în mod normal îi furnizau plăcere. Capacitatea de a reacționa cu emoție adecvată la circumstanțe sau oameni este redusă.

Deosebiți-o de apatie.

 0 Interes normal față de ambianță sau față de alți oameni

2 Capacitatea redusă de a se bucura de interesele uzuale. Capacitatea redusă de a simți supărarea

4 Pierderea interesului pentru ambianță. Pierderea sentimentelor pentru prieteni și cunoștințe

6 Sentimentul de a fi paralizat emoțional, inabilitatea de a simți supărarea sau suferința și o imposibilitate completă sau chiar dureroasă de a avea sentimente pentru rude apropiate sau prieteni

9. Gânduri pesimiste

Reprezintă gânduri de vinovăție, inferioritate, autoreproș, remușcări și rutină.

0 Fără gânduri pesimiste

2 Idei fluctuante de insuficiență, autoreproș și autodepreciere

4 Autoacuzații persistente sau idei definite dar încă raționale de vinovăție sau păcat. Pesimism crescut referitor la viitor

6 Deliruri de rutină, remușcări și păcat de nereparat. Autoacuzații absurde

10. Gânduri suicidare

Reprezintă sentimentul că viața nu este demnă de a fi trăită, că o moarte naturală ar fi de dorit, gânduri de sinucidere și pregătiri de sinucidere. Încercările de sinucidere nu trebuie prin ele însele să influențeze evaluarea.

0 Se bucură de viață și o ia ca atare

2 Plictisit de viață. Doar gânduri suicidare trecătoare

4 Mai bine moartea. Gândurile suicidare sunt comune și sinuciderea este considerată o soluție posibilă, dar fără planuri sau intenții anume

6 Planuri explicite de sinucidere când se ivește vreo ocazie. Pregătiri active de sinucidere

Sursa: “Depresii – Noi Perspective” Radu Vrasti & Martin Eisemann (editori); Editura All, București, 1993