Reîncarcă-ți rezervorul de inspirație cu articole scurte: Ce ne spune cel mai amplu studiu realizat vreodată despre legătura dintre consumul de cafea, ceai și riscul de demență
Sinteză
Ritualul cafelei de dimineață, atât de familiar în cultura românească, ar putea fi mai mult decât o simplă obișnuință socială. Un studiu de referință publicat în JAMA în februarie 2026, coordonat de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și Mass General Brigham, aduce dovezi solide că un consum moderat de cafea cu cofeină — două până la trei cești pe zi — se asociază cu o reducere semnificativă a riscului de demență și cu o mai bună funcționare cognitivă pe termen lung. Cercetarea, una dintre cele mai ample din istoria epidemiologiei nutriționale, a urmărit peste 131.000 de participanți pe parcursul a până la 43 de ani. Într-o Românie în care populația îmbătrânește accelerat și prevalența demenței este proiectată să crească dramatic în următoarele decenii, aceste rezultate deschid o perspectivă valoroasă: intervențiile de stil de viață accesibile, inclusiv cele legate de dietă, pot contribui la protejarea sănătății cognitive cu mult înainte de apariția primelor simptome.
Patru decenii de date: ce relevă cel mai lung studiu asupra cafelei și cogniției
Studiul publicat în JAMA de echipa condusă de Yu Zhang a valorificat date din două dintre cele mai longevive cohorte de cercetare din medicina americană: Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-Up Study. Au fost analizați 131.821 de participanți — majoritatea femei (aproape două treimi) — care nu prezentau la momentul includerii diagnostice de cancer, boala Parkinson sau demență. Dietele participanților au fost evaluate la fiecare doi până la patru ani, prin chestionare alimentare validate, ceea ce a permis cercetătorilor să capteze modelele reale de consum pe termen lung, nu doar instantanee izolate.
Pe parcursul perioadei de urmărire — cu o mediană de aproape 37 de ani — au fost documentate 11.033 de cazuri de demență. Persoanele cu cel mai ridicat consum de cafea cu cofeină au prezentat un risc cu 18% mai scăzut de a dezvolta demență, comparativ cu cele care consumau puțină sau deloc cafea. Asocierea s-a dovedit cea mai pronunțată la un consum de două până la trei cești pe zi. Ceaiul a arătat beneficii similare, în special la una până la două cești zilnic. În schimb, cafeaua decofeinizată nu a fost asociată cu vreo reducere semnificativă a riscului.
Un aspect remarcabil al studiului este faptul că beneficiile s-au menținut indiferent de predispoziția genetică a participanților pentru demență — ceea ce sugerează că efectul protector al cofeinei nu depinde de profilul genetic individual, o informație relevantă din perspectivă clinică și de sănătate publică.
Mecanisme biologice: de ce contează cofeina
Întrebarea firească pentru orice clinician este: prin ce mecanisme ar putea cafeaua și ceaiul să protejeze creierul? Cercetarea actuală conturează mai multe căi biologice plauzibile, fără a pretinde că relația cauzală este pe deplin demonstrată.
Cofeina acționează ca antagonist al receptorilor adenozinici A2A, iar studiile pe modele animale au arătat că blocarea acestor receptori reduce producția și agregarea proteinelor beta-amiloid și tau — cele două proteine implicate central în patologia bolii Alzheimer. Receptorii A2A sunt supraexprimați în creierul persoanelor cu Alzheimer, ceea ce face din această cale un obiect promițător de investigație farmacologică. De altfel, rezultatele din JAMA au stimulat deja interesul pentru calea adenozinică ca țintă terapeutică, în paralel cu anticorpii anti-amiloid care au dominat cercetarea recentă.
Dincolo de cofeină, atât cafeaua cât și ceaiul conțin polifenoli — compuși cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii care pot proteja neuronii împotriva stresului oxidativ și a neuroinflamației cronice, ambele implicate în declinul cognitiv asociat vârstei. Interesant este că, deși cafeaua decofeinizată conține și ea polifenoli, absența asocierii sale cu reducerea riscului de demență sugerează că rolul predominant aparține cofeinei, nu componentelor antioxidante în sine.
Faptul că studiul din JAMA este observațional — nu experimental — înseamnă că nu putem stabili cu certitudine o relație de cauzalitate. Însă robusteţea datelor, perioada excepțional de lungă de urmărire și coerența cu mecanismele biologice cunoscute conferă acestor rezultate o greutate științifică considerabilă.
Context românesc: o urgență demografică întâlnește o oportunitate de prevenție
Aceste descoperiri capătă o relevanță deosebită în contextul demografic al României. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, prevalența demenței în România este estimată să crească de la circa 340.000 de cazuri în 2019 la peste 577.000 în 2050 — o creștere de aproape 70%. Numărul cazurilor noi de Alzheimer raportate de medicii de familie s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la peste 11.000 de cazuri anuale. Prof. dr. Cătălina Tudose, președinta Societății Române Alzheimer, a estimat că aproximativ 400.000 de români trăiesc în prezent cu o formă de demență, mulți dintre ei nediagnosticați.
România se confruntă cu o îmbătrânire demografică accelerată — vârsta mediană a populației a ajuns la 43,5 ani, iar indicele de îmbătrânire a crescut la peste 131 de persoane vârstnice la 100 de tineri. În plus, țara nu dispune în prezent de o strategie națională operațională pentru demență, deși o astfel de strategie a fost elaborată și depusă la Ministerul Sănătății.
În acest peisaj, mesajul studiului JAMA devine unul profund practic: intervențiile preventive accesibile pot face o diferență reală. Consumul moderat de cafea cu cofeină sau de ceai — obiceiuri deja larg răspândite în cultura cotidiană românească — nu necesită prescripție medicală, nu implică costuri suplimentare și poate fi integrat natural în recomandările pe care psihologii și psihoterapeuții le oferă clienților preocupați de sănătatea cognitivă pe termen lung.
Desigur, așa cum sublinia și autorul principal Daniel Wang, efectul fiecărui factor individual este mic. Protecția cognitivă reală rezultă dintr-un mozaic de comportamente: activitate fizică regulată, stimulare intelectuală, conexiuni sociale, managementul factorilor de risc cardiovascular, somn de calitate. Cafeaua și ceaiul sunt doar o piesă din acest puzzle — dar una care, conform celor mai solide date disponibile până acum, merită locul ei pe masa de dimineață a fiecăruia dintre noi.
Referințe
- Zhang, Y., Liu, Y., Li, Y., et al. (2026). Coffee and Tea Intake, Dementia Risk, and Cognitive Function. JAMA.
- Institutul Național de Sănătate Publică (2025). Ziua Internațională de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer – 21 septembrie 2025. INSP, București.
- Tudose, C. (2023). Interviu Europa Liberă: 400.000 de români au Alzheimer, dar România nu are nicio strategie. Europa Liberă România.
- Niu, H., Álvarez-Álvarez, I., Guillén-Grima, F., & Aguinaga-Ontoso, I. (2017). Prevalence and incidence of Alzheimer’s disease in Europe: A meta-analysis. Neurología.