Reîncarcă-ți rezervorul de inspirație cu articole scurte: Cum ne modelează instabilitatea politică mintea, emoțiile și comportamentul

Sinteză

Trăim într-o epocă în care politica a încetat să mai fie un subiect rezervat dezbaterilor televizate și a devenit o prezență constantă în viața psihică a cetățenilor. Notificările de pe telefon, fluxurile de știri și conversațiile tensionate din familie sau de la birou transformă evenimentele politice într-un factor de stres cronic, cu efecte măsurabile asupra sănătății mintale și fizice. Pentru psihologi și psihoterapeuți, acest fenomen ridică întrebări noi: cum distingem între o reacție adaptativă la incertitudine și o suferință clinică? Cum lucrăm cu clienți a căror anxietate este alimentată de realități pe care nu le pot controla? Și ce ne spune comportamentul colectiv — de la retragerea din viața civică până la atracția către soluții radicale — despre nevoile psihologice fundamentale de siguranță, predictibilitate și apartenență?

Anxietatea politică — un fenomen distinct, nu doar o metaforă

Cercetările din ultimul deceniu au consolidat ideea că stresul politic nu este o simplă figură de stil, ci un fenomen psihologic cu contur propriu. Kevin B. Smith, profesor la University of Nebraska–Lincoln, care studiază efectele politicii asupra stării de bine, subliniază că există un volum considerabil și în creștere de dovezi privind efectele negative ale politicii asupra unei game largi de indicatori de sănătate — concluzie la care ajung cercetători diferiți, folosind date și metode diferite. Un studiu publicat de Smith și colaboratorii săi în 2019 a arătat că aproape 40% dintre americani raportau stres legat de politică, 11,5% considerau că sănătatea lor fizică a fost afectată, iar 4% raportau gânduri suicidare asociate contextului politic.

Un aspect esențial pentru clinicieni: politica pare să fie o sursă de îngrijorare care afectează inclusiv persoane care nu suferă de anxietate generalizată — ceea ce sugerează că anxietatea politică (political anxiety) nu se suprapune complet peste tablourile clinice clasice. Mai mult, un studiu privind alegerile prezidențiale americane din 2020 a măsurat, cu ajutorul unei versiuni adaptate a scalei PCL-5, simptome de stres posttraumatic asociate evenimentului electoral, examinând legătura dintre polarizarea afectivă și aceste simptome.

Interesant este și rolul paradoxal al evenimentului politic în sine. Un studiu panel realizat cu două săptămâni înainte și două săptămâni după alegerile americane din 2020 a constatat că nivelul de anxietate era mai ridicat înaintea scrutinului, alegerile funcționând, într-un sens, ca o „intervenție” care a redus o parte din anxietate. Tradus în limbaj clinic: incertitudinea prelungită — exact ceea ce caracterizează o criză politică fără deznodământ — este mai corozivă psihologic decât rezultatul negativ, dar cert. Pentru practicieni, aceasta confirmă un principiu bine cunoscut din terapia cognitiv-comportamentală: intoleranța la incertitudine este un mecanism transdiagnostic central, iar contextul politic actual îl activează la scară populațională.

Comportamentul politic al românilor sub presiunea incertitudinii

Contextul românesc are și un strat cultural specific. Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, documenta încă din monografia sa dedicată psihologiei poporului român faptul că neîncrederea interpersonală și instituțională ridicată reprezintă o trăsătură persistentă a profilului psihocultural românesc — un teren pe care crizele politice actuale nu fac decât să construiască. Pentru psihologii români, aceasta înseamnă că anxietatea politică a clienților nu apare în vid: ea se grefează pe scheme cognitive de neîncredere transmise transgenerațional și pe o memorie colectivă a instabilității.

De la doomscrolling la reglare emoțională: ce pot face psihologii

Prima capcană pe care practicienii trebuie să o evite este patologizarea reacțiilor normale. Îngrijorarea față de o criză politică reală este, până la un punct, o reacție adaptativă — semnalizează implicare civică și valori personale active. Problema apare atunci când consumul compulsiv de știri (doomscrolling), ruminația și hipervigilența încep să afecteze somnul, relațiile și funcționarea zilnică. Cercetările lui Smith au arătat că, după alegerile din 2016, 26% dintre respondenți raportau simptome depresive legate de politică, 21% probleme de somn, iar 20% spuneau că dezacordurile politice i-au costat prietenii — costuri relaționale pe care le regăsim tot mai frecvent și în cabinetele din România.

A doua direcție este lucrul pe reglarea emoțională, nu pe dezangajare. Smith avertizează că dezangajarea generalizată de la viața politică, deși tentantă ca strategie de evadare, ar putea avea consecințe grave pentru democrația însăși. Obiectivul terapeutic nu este, așadar, retragerea clientului din cetate, ci construirea unei implicări sustenabile psihologic: delimitarea clară între ceea ce poate fi controlat (votul, implicarea comunitară, igiena informațională) și ceea ce nu poate fi controlat (deznodământul negocierilor politice), programarea limitată a consumului de știri, reevaluarea cognitivă a scenariilor catastrofice și menținerea relațiilor dincolo de liniile de fractură ideologică.

În fine, criza politică poate fi și o oportunitate clinică: ea aduce în cabinet teme profunde — nevoia de siguranță, raportarea la autoritate, identitatea de grup, neputința învățată — care altfel ar rămâne latente. Psihologul care înțelege mecanismele anxietății politice nu oferă clienților opinii politice, ci un spațiu în care emoțiile stârnite de cetate pot fi numite, înțelese și reglate. Într-o societate în care opt din zece cetățeni privesc viitorul cu pesimism, aceasta este, poate, una dintre cele mai relevante forme de sănătate publică pe care profesia o poate oferi.

Referințe

• Smith, K. B., Weinschenk, A., & Panagopoulos, C. (2023). On pins and needles: Anxiety, politics and the 2020 U.S. presidential election. Journal of Elections, Public Opinion & Parties.
• Fraser, T., Panagopoulos, C., & Smith, K. B. (2023). Election-related post-traumatic stress: Evidence from the 2020 U.S. presidential election. Politics and the Life Sciences.
• David, D. (2015). Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Iași: Editura Polirom.
• CURS – Centrul de Sociologie Urbană și Regională (2026). Sondaj de opinie la nivel național, mai 2026. București.
• Abrams, Z. (2024). The impact of election stress: Is political anxiety harming your health? Monitor on Psychology, American Psychological Association.