De la Procesele de la Nürnberg la înțelegerea psihologică a autorității, responsabilității și comportamentului în contexte extreme.

SINTEZĂ

La 30 septembrie 1911 se năștea Gustave Mark Gilbert, psiholog american care avea să devină cunoscut pentru activitatea sa desfășurată în timpul Proceselor de la Nürnberg. În calitate de psiholog și ofițer al armatei americane, Gilbert a avut acces direct la o parte dintre principalii lideri naziști aflați în detenție și a încercat să înțeleagă mecanismele psihologice aflate în spatele comportamentului acestora.

Experiența sa reprezintă un episod important în istoria psihologiei, deoarece a pus în prim-plan o întrebare care rămâne relevantă și astăzi: cum poate fi înțeles comportamentul extrem atunci când individul este analizat împreună cu mediul social, ideologic și instituțional în care acționează?

1911 – Se naște Gustave Mark Gilbert

Gustave Mark Gilbert s-a născut la 30 septembrie 1911, la New York. A urmat studii de psihologie, obținând în 1939 doctoratul în psihologie experimentală la Columbia University.

Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, preocupările sale profesionale erau legate de psihologia experimentală și de procese precum memoria și percepția. Războiul avea însă să-i schimbe radical parcursul profesional.

În 1945, Gilbert a ajuns în Europa în cadrul armatei americane și a fost implicat în activitățile desfășurate în jurul Proceselor de la Nürnberg. Cunoașterea limbii germane și pregătirea sa psihologică i-au permis să intre în contact direct cu inculpații.

Printre persoanele pe care le-a observat și intervievat s-au aflat Hermann Göring, Rudolf Hess, Joachim von Ribbentrop și Albert Speer.

Psihologul într-un context istoric fără precedent

Activitatea de la Nürnberg i-a oferit lui Gilbert posibilitatea de a observa direct comportamentul unor oameni care ocupaseră poziții importante în regimul nazist.

El a utilizat metode și instrumente psihologice disponibile la acea vreme, printre care testul Rorschach, Thematic Apperception Test și teste de inteligență. Totuși, observația clinică și conversațiile directe cu deținuții au reprezentat o parte importantă a activității sale.

Gilbert era interesat nu numai de caracteristicile individuale ale celor intervievați, ci și de modul în care aceștia își explicau propriile acțiuni. Cum își justificau deciziile? Cum vorbeau despre responsabilitate? Cum se raportau la autoritate și la sistemul politic din care făcuseră parte?

Aceste întrebări sunt relevante pentru psihologie deoarece atrag atenția asupra unei distincții fundamentale: a explica un comportament nu înseamnă a-l justifica.

„Nuremberg Diary”

Experiența sa de la Nürnberg a fost transpusă în volumul „Nuremberg Diary”, publicat în 1947.

Cartea oferă observații despre atmosfera procesului și despre interacțiunile lui Gilbert cu principalii inculpați. Lucrarea este importantă și din perspectiva istoriei psihologiei, deoarece reprezintă una dintre încercările timpurii de a analiza sistematic comportamentul unor persoane aflate în centrul unui regim totalitar.

Ulterior, în 1950, Gilbert a publicat „The Psychology of Dictatorship: Based on an Examination of the Leaders of Nazi Germany”. În această lucrare a încercat să dezvolte o interpretare psihologică a liderilor naziști și a mecanismelor care au contribuit la funcționarea dictaturii.

Interpretările sale trebuie însă privite în contextul istoric și științific al perioadei. Unele dintre explicațiile propuse de Gilbert au fost ulterior discutate și contestate, iar dezvoltarea psihologiei sociale a oferit perspective mai complexe asupra relației dintre personalitate, grup, autoritate și situație.

De la „personalitatea individului” la puterea contextului

Unul dintre cele mai importante aspecte ale moștenirii lui Gilbert este întrebarea privind relația dintre individ și context.

Este tentant să explicăm comportamentele extreme prin existența unor caracteristici personale extraordinare sau patologice. Istoria psihologiei a arătat însă că o astfel de explicație poate fi insuficientă.

Comportamentul uman este influențat de numeroși factori: normele grupului, presiunea socială, autoritatea, recompensele și sancțiunile, ideologia dominantă și modul în care oamenii își justifică propriile acțiuni.

În deceniile care au urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, această problematică avea să devină una dintre temele importante ale psihologiei sociale. Studiile lui Stanley Milgram asupra obedienței față de autoritate sunt un exemplu bine cunoscut al interesului pentru această problematică.

Legătura cu psihologia

Pentru psihologi și psihoterapeuți, povestea lui Gustave Gilbert oferă o lecție importantă despre contextualizarea comportamentului.

În practica profesională, poate fi util să ne întrebăm nu doar „Ce face această persoană?”, ci și: „În ce context apare comportamentul?”, „Ce îl menține?” și „Ce influențe sociale sau relaționale contribuie la el?”

Această perspectivă este relevantă inclusiv în psihologia organizațională și în domeniul SSM. Cultura unei organizații, comportamentul liderilor, presiunea grupului și modul în care sunt recompensate anumite conduite pot influența semnificativ deciziile individuale.

Cât de diferit ar putea acționa un om dacă regulile grupului s-ar schimba? Și cât de repede poate deveni „normal” un comportament atunci când este repetat, acceptat și recompensat de cei din jur?

Aceste întrebări nu sunt importante doar pentru înțelegerea istoriei. Ele pot fi relevante în evaluarea climatului organizațional, în prevenirea comportamentelor abuzive și în înțelegerea mecanismelor prin care anumite conduite ajung să fie normalizate.

Concluzie

Gustave Gilbert a lucrat într-unul dintre cele mai dificile contexte imaginabile pentru un psiholog: încercarea de a înțelege comportamentul unor oameni implicați într-un sistem responsabil pentru crime de o amploare fără precedent.

Moștenirea sa ne amintește că înțelegerea comportamentului uman presupune privirea simultană asupra individului și asupra contextului în care acesta trăiește și acționează. Uneori, pentru a înțelege omul din fața noastră, trebuie să privim și la lumea din jurul lui.

Referințe

• American Psychological Association. Psychologist of the Nazi Mind. Monitor on Psychology, 2016.
• American Psychological Association. In Search of the Nazi Personality. Monitor on Psychology, 2009.
• Milgram, S. (1974). Obedience to Authority: An Experimental View. New York: Harper & Row.
• Zillmer, E. A., Harrower, M., Ritzler, B. A., & Archer, R. P. (1995). The Quest for the Nazi Personality: A Psychological Investigation of Nazi War Criminals. Lawrence Erlbaum Associates.