Ce este GAD-7

GAD-7 este un instrument scurt de auto-evaluare conceput pentru screeningul și măsurarea severității simptomelor de anxietate generalizată, bazat pe criteriile diagnostice din DSM (American Psychiatric Association, 2013). A fost dezvoltat de Spitzer, Kroenke, Williams și Löwe (2006) și publicat în Archives of Internal Medicine.

Scala solicită persoanei evaluate să aprecieze cât de frecvent a fost deranjată de șapte simptome specifice în ultimele două săptămâni: nervozitate și tensiune, îngrijorare incontrolabilă, îngrijorare excesivă pentru diverse lucruri, dificultăți de relaxare, neliniște motorie, iritabilitate și sentiment de teamă difuză. Datorită limbajului simplu utilizat, instrumentul este adecvat și pentru adolescenți începând cu vârsta de 14 ani.

GAD-7 este gratuit. Drepturile de copyright, deținute inițial de Pfizer, au fost cedate în 2010 fără restricții. Nu este necesară nicio permisiune pentru reproducerea, traducerea sau distribuirea instrumentului.

Validitate și fidelitate

Proprietățile psihometrice ale GAD-7 au fost evaluate în multiple contexte și populații, confirmând consistența instrumentului.

Studiul de validare inițial (Spitzer et al., 2006) a fost realizat în mediul de medicină primară. La pragul de 10, scala a demonstrat o sensibilitate de 89% și o specificitate de 82% pentru detectarea tulburării de anxietate generalizată.

Utilitate transdiagnostică

Deși a fost conceput pentru TAG, GAD-7 detectează rezonabil și alte tulburări de anxietate. Kroenke și colaboratorii (2007) au demonstrat că, la pragul de 10, instrumentul identifică și tulburarea de panică (sensibilitate 74%, specificitate 81%), tulburarea de anxietate socială (sensibilitate 72%, specificitate 80%) și tulburarea de stres posttraumatic (sensibilitate 66%, specificitate 81%).

Această sensibilitate largă este un avantaj pentru screening, dar impune prudență: un scor ridicat semnalează prezența anxietății fără a diferenția între forme. Evaluarea clinică aprofundată rămâne necesară pentru stabilirea diagnosticului specific.

Norme comunitare

Normele comunitare de referință au fost derivate dintr-un eșantion australian de 13.829 de persoane (75,5% femei), stratificate pe grupe de vârstă (Stocker et al., 2021). Datele indică o tendință de scădere a scorurilor medii odată cu vârsta. Aproximativ 11% dintre persoanele sub 30 de ani se situează în zona de anxietate severă, comparativ cu doar 1,4% dintre persoanele peste 70 de ani. Anxietatea, la un anumit nivel, este relativ normală — în special în grupele de vârstă mai tinere — și este mai bine conceptualizată dimensional (gradul în care simptomele sunt prezente) decât binar (prezent/absent).

Schimbarea clinică semnificativă

Un aspect esențial pentru monitorizarea terapeutică: o modificare de cel puțin 6 puncte între două administrări consecutive reprezintă o schimbare clinică semnificativă, conform Indicelui de Schimbare Fiabilă — Reliable Change Index (Bischoff et al., 2020). O variație mai mică de 6 puncte indică o fluctuație minimală, care nu poate fi atribuită cu certitudine unei schimbări reale în severitatea simptomelor.

Acest prag este util în practica de rutină: când administrăm GAD-7 repetat pe parcursul terapiei, nu orice scădere a scorului reflectă progres terapeutic real. Pragul de 6 puncte oferă un reper obiectiv pentru a distinge între variabilitatea naturală a răspunsurilor și o ameliorare autentică.

Comorbiditate

Scorurile ridicate la GAD-7 nu indică doar anxietate izolată. Aproximativ 90% dintre persoanele cu TAG experimentează cel puțin o altă tulburare psihiatrică pe parcursul vieții. Tulburarea depresivă majoră este cea mai frecventă comorbiditate, dar distimia, tulburarea bipolară și abuzul de alcool sunt, de asemenea, frecvent observate (Simon, 2009; Preti et al., 2015). Această rată ridicată de comorbiditate subliniază importanța unei evaluări comprehensive, care să nu se oprească la un singur scor pe un singur instrument.

Referințe

• American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.).
• Bischoff, T., Anderson, S. R., Heafner, J., & Tambling, R. (2020). Establishment of a Reliable Change Index for the GAD-7. Faculty Publications, 4117.
• Löwe, B., Decker, O., Müller, S., Brähler, E., Schellberg, D., Herzog, W., & Herzberg, P. Y. (2008). Validation and standardization of the Generalized Anxiety Disorder Screener (GAD-7) in the general population. Medical Care.
• Preti, A., Vrublevska, J., Veroniki, A. A., Huedo-Medina, T. B., & Fountoulakis, K. N. (2016). Prevalence, impact and treatment of generalised anxiety disorder in bipolar disorder: A systematic review and meta-analysis. BMJ Mental Health.
• Rutter, L. A., & Brown, T. A. (2017). Psychometric properties of the Generalized Anxiety Disorder Scale-7 (GAD-7) in outpatients with anxiety and mood disorders. Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment.