FRAGMENT
Placebo: anatomia unui gând
Suntem creaturi ale obişnuinţei. Gândim în jur de 60.000 până la 70.000 de gânduri într-o zi şi 90% dintre gândurile respective sunt exact aceleaşi pe care le-am avut cu o zi înainte. Ne trezim pe aceeaşi parte a patului în fiecare zi, trecem prin aceleaşi ritualuri la baie, ne pieptănăm părul în acelaşi fel, stăm pe acelaşi scaun în timp ce luăm micul dejun şi ţinem cana în aceeaşi mână, conducem pe acelaşi traseu către aceeaşi slujbă şi facem aceleaşi lucruri pe care ştim să le facem atât de bine cu aceiaşi oameni (care ne provoacă aceleaşi reacţii emoţionale) în fiecare zi. Şi apoi ne grăbim să plecăm acasă, ca să ne grăbim să verificăm e-mailul, ca să ne grăbim să luăm cina, ca să ne grăbim să privim emisiunile preferate la televizor, ca să ne grăbim să ne spălăm pe dinţi în cadrul aceluiaşi ritual de culcare, ca să ne grăbim să o luăm iar de la capăt a doua zi.
Dacă sună ca şi cum aş spune că trăim o parte enormă a vieţii noastre pe pilot automat, exact aşa stau lucrurile. Faptul că gândim aceleaşi gânduri ne determină să facem aceleaşi greşeli. Faptul că facem aceleaşi alegeri ne determină să manifestăm aceleaşi comportamente. Faptul că demonstrăm aceleaşi comportamente ne determină să creăm aceleaşi experienţe. Crearea aceloraşi experienţe ne determină să producem aceleaşi emoţii. Iar exact aceleaşi emoţii stimulează apoi aceleaşi gânduri…
Aruncă o privire asupra vieţii tale, preţ de o clipă. Ce înseamnă acest lucru pentru tine? Dacă gândeşti aceleaşi gânduri ca ieri, aproape sigur vei lua aceleaşi decizii şi astăzi. Aceleaşi alegeri de astăzi conduc la aceleaşi comportamente de mâine. Aceleaşi comportamente obişnuite de mâine produc aceleaşi experienţe în viitorul tău. Aceleaşi evenimente din realitatea ta viitoare creează aceleaşi emoţii previzibile pentru tine, tot timpul. Şi, prin urmare, simţi acelaşi lucru în fiecare zi. Ziua ta de ieri devine ziua ta de mâine – astfel încât, de fapt, trecutul tău este viitorul tău.
FRAGMENT
Stresul ne face să trăim încontinuu în regim de supravieţuire
Stresul este una dintre cele mai mari cauze ale schimbării epigenetice, deoarece îţi zdruncină corpul, făcându-l să-şi piardă echilibrul. Acesta are trei forme: stresul fizic (trauma), stresul chimic (toxinele) şi stresul emoţional (teama, grija, sentimentul de copleşire şi aşa mai departe). Fiecare tip poate declanşa peste 1.400 de reacții chimice şi produce peste 30 de hormoni şi neurotransmiţători. Când este declanşată cascada chimică a hormonilor stresului, mintea ta îţi influenţează corpul prin intermediul sistemului nervos autonom, iar tu experimentezi conexiunea supremă minte-corp.
În mod ironic, senzaţia de stres a fost concepută cu rol adaptativ. Toate organismele din natură, inclusiv fiinţele umane, sunt programate pentru a se confrunta cu stresul pe termen scurt, pentru a avea resursele necesare pentru situaţii de urgenţă. Când simţi o ameninţare în mediul tău extern, reacţia luptă-sau-fugi din sistemul tău simpatic (un subsistem al sistemului tău nervos autonom) este activată, iar ritmul tău cardiac şi tensiunea arterială cresc, muşchii ţi se încordează, iar hormoni precum adrenalina şi cortizonul gonesc prin corpul tău pentru a te pregăti fie să fugi, fie să îţi înfrunţi duşmanul în luptă.
