Distres – este termenul ce desemnează stresurile care au un potenţial nociv pentru organism. Toate caracteristicile stresului general sau psihic s-au referit la această accepţiune a stresului. Ceea ce merită să fie subliniat este legat de principalii hormoni eliberaţi în cursul distresului: catecolaminele (în special noradrenalina şi adrenalina) – care pot favoriza bolile cardiovasculare – şi cortizolul, care scade rezistenţa organismului faţă de infecţii şi faţă de cancer. În literatură, distresul acoperă în general sfera noţiunii de stres apărând într-o serie de situaţii (agenţi stresori) cu semnificaţie extrem de nefavorabilă pentru majoritatea indivizilor şi din acest motiv vom folosi uneori cuvântul stres tot pentru această semnificaţie negativă (de distres). În viziunea unor autori (Kaplan, French) care – pe lângă Lazarus – au elaborat teoria cognitivă a stresului psihic (SP), la baza distresului există o neconcordanţă între resursele, abilităţile, capacităţile individului şi cerinţele sau necesităţile impuse acestuia.
Accesați: Dicționar de psihologie