Sari la conținut

Achiziții și semne înaintea vârstei de 2 ani

Achiziții și semne înaintea vârstei de 2 ani

1. În ceea ce privește limbajul și comunicarea, copilul până la 2 ani trebuie să știe: să execute comenzi simple fără a i se da indicații prin gesturi, să poată da sau arăta 10 – 12 obiecte familiare la cerere, să indice 3 – 5 imagini dintr-o carte când i se cere, să arate cel puțin 3 părți ale corpului său și ale celorlalți, să răspundă la întrebarea “ce e asta?”, să își spună numele sau porecla și să îi numească și pe ceilalți membri din familie care locuiesc în casă, să numească jucării, să răspundă cu DA și NU la întrebări care necesită răspuns de acest fel.

2. Socializare – până la doi ani copilul trebuie să știe să facă “Pa”, să răspundă la nume privind persoana care l-a strigat sau întinzând mâinile spre ea, să imite mișcările simple ale unui copil în joc, să imite adultul în acțiuni simple, să caute contactul ochilor 2,3 minute, să respecte interdicția când i se spune NU!, să salute cunoștințele când i se cere, să țină o carte adultului pentru a i se citi din ea, să ia parte la jocuri pentru o perioadă scurtă (împinge mașina, aruncă mingea la alt copil), să facă contact vizual cu persoana căreia îi “cere” ceva.

3. Autoservire – până la doi ani copilul ar trebui să se descurce să mănânce independent cu lingura și să bea cu ceașca (chiar dacă varsă puțin), să folosească gesturi sau cuvinte pentru a semnaliza nevoia de a merge la baie, să își scoată hainele (șosetele, pantalonii, jachetele, când sunt desfăcute la nasturi).

4. Cognitiv – copilul învață înaintea vârstei de 2 ani să execute gesturi simple la cerere (ridică mâinile), să asocieze obiecte asemănătoare dar și obiecte cu imaginea lor, să arate spre sine când este întrebat, să suprapună 3 cuburi la cerere, să mâzgălească cu creionul, să dea paginile unei cărți.

Daca aveți de bifat cel puțin 3 dintre acești itemi, în fiecare dintre aceste arii de dezvoltare, pe care copilul nu-i poate realiza, mergeți și vorbiți cu un specialist. 

Alte semne care v-ar putea îndrepta către cabinetul unui specialist:

  • copilul nu răspunde la solicitările adultului (decât când “vrea”) și pare că nu aude sau nu înțelege ceea ce i se cere;
  • copilul protestează în momentul în care i se cere ceva și se insistă pentru primirea unui răspuns;
  • jocul îi este marcat de un caracter stereotip (folosește obiectele sau jucăriile mereu în același fel, de exemplu: le închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le învârte etc. );
  • copilul nu folosește obiectele în scopul lor uzual (le linge, scutură, plimbă sticle pe care le umple și le golește etc.);
  • prezintă probleme de alimentație și probleme ale somnului;
  • nu dorește să folosească cuvinte cu sens de comunicare;
  • mersul pe vârfuri;
  • ecolalia (repetarea la nesfârșit a unor sunete, cuvinte, reclame tv, etc.).