Un instrument cu 23 de itemi care separă teama de izolare socială de grijile financiare ale pensionării
Discuția despre pensionare se concentrează, de regulă, pe bani. Pentru mulți angajați, însă, întrebarea care apasă cel mai mult nu este „din ce voi trăi?”, ci „cine voi fi și cu cine voi mai vorbi după ce nu mai merg la serviciu?”. Social Components of Retirement Anxiety Scale (SCRAS) a fost construită exact pentru a separa această componentă socială de grijile financiare sau legate de sănătate.
De ce contează dimensiunea socială a pensionării
Locul de muncă nu oferă doar venit. Structurează timpul, furnizează o rețea de relații zilnice și susține o parte importantă a identității personale. Pensionarea poate dezorganiza simultan toate aceste resurse.
În România, datele recente despre pensionare vorbesc aproape exclusiv despre îngrijorarea financiară: un raport Kearney din 2025 arăta că aproximativ jumătate dintre românii chestionați se tem că nu își vor putea menține nivelul de trai după pensionare. Componenta socială, mai puțin vizibilă, rămâne rareori evaluată explicit în programele de pregătire pentru pensionare.
Pe scurt: SCRAS este un chestionar de autoevaluare cu 23 de itemi, publicat în 1991 în Psychology and Aging de Wesla L. Fletcher și Robert O. Hansson, care măsoară teama de schimbările sociale aduse de pensionare, în patru dimensiuni.
Construcția scalei
Instrumentul a fost dezvoltat prin patru studii care au inclus în total 692 de participanți (308 bărbați și 384 femei), cu vârste între 25 și 76 de ani, recrutați din medii organizaționale diverse: lanț de restaurante, bănci, companii de producție, universitate, administrație locală, spitale, companie petrolieră și grupuri religioase.
Constructul vizat este anxietatea socială de pensionare: îngrijorarea privind menținerea relațiilor, înlocuirea structurilor sociale oferite de muncă și construirea unei identități în afara rolului profesional. Premisa teoretică este că perturbarea socială percepută și pierderea structurii ocupaționale contribuie la o adaptare dificilă după pensionare.
Cele patru dimensiuni
Analiza factorială (componente principale, rotație varimax) a evidențiat o structură în patru factori:
| Factor | Itemi | Ce surprinde |
|---|---|---|
| Integrare socială și identitate | 1, 3, 4, 5, 7, 9, 10, 11, 13, 20 | Teama de pierdere a apartenenței și a identității profesionale, de singurătate și de a deveni o povară pentru familie |
| Ajustare socială / rezistență | 6, 12, 14, 16, 17, 21 | Încrederea (sau lipsa ei) în capacitatea de a lega prietenii noi și de a-și planifica viața socială |
| Excludere socială anticipată | 2, 8, 15, 19 | Așteptarea că foștii colegi nu vor mai păstra legătura |
| Prietenii pierdute | 18, 22, 23 | Dificultatea percepută de a înlocui prieteniile formate la locul de muncă |
Chestionarul SCRAS
Reprodus cu acordul deținătorilor drepturilor. © American Psychological Association. Fletcher & Hansson (1991), Psychology and Aging, 6(1), 76–85.
Instrucțiuni: Citiți fiecare afirmație și indicați în ce măsură sunteți de acord cu ea: 1 = dezacord total, 2 = dezacord, 3 = neutru, 4 = acord, 5 = acord total.
Formularea originală în limba engleză este redată integral, fără modificări. Varianta în română este o traducere de lucru, nevalidată, oferită doar pentru înțelegerea conținutului. Itemii marcați cu (R) se cotează invers.
| Nr. crt. | Item original (EN) | Traducere de lucru (RO) |
|---|---|---|
| 1 | I can’t imagine not working. | Nu îmi pot imagina să nu lucrez. |
| 2 | I am afraid I will lose all of my work friends as a retired person. | Mă tem că, la pensie, îmi voi pierde toți prietenii de la serviciu. |
| 3 | There really isn’t much for a retired person to do. | Un pensionar nu prea are ce face. |
| 4 | I am afraid I will be a burden on my family as a retired person. | Mă tem că, la pensie, voi fi o povară pentru familia mea. |
| 5 | My job has always been a source of my identity. I hate to lose that. | Munca mea a fost întotdeauna o sursă a identității mele. Mi-e greu să renunț la asta. |
| 6 (R) | Retirement will not bother me because I am sure I can make new friends no matter where I go. | Pensionarea nu mă va deranja, pentru că sunt sigur(ă) că îmi pot face prieteni noi oriunde aș merge. |
| 7 | I am afraid I will feel lonely after I retire. | Mă tem că mă voi simți singur(ă) după ce mă pensionez. |
| 8 | Many of my colleagues will not have time for me after I retire. | Mulți dintre colegii mei nu vor mai avea timp pentru mine după ce mă pensionez. |
| 9 | After retirement I am not sure I will know how to stay involved. | După pensionare, nu sunt sigur(ă) că voi ști cum să rămân implicat(ă). |
| 10 | I don’t know what I am going to do without my job. | Nu știu ce voi face fără serviciul meu. |
| 11 | I worry that my family will not support me after I retire. | Mă îngrijorează că familia nu mă va sprijini după ce mă pensionez. |
| 12 (R) | I have lots of friends I can depend on if I need them after I retire. | Am mulți prieteni pe care mă pot baza dacă voi avea nevoie de ei după pensionare. |
| 13 | I will probably be sitting around alone after I retire. | Probabil voi sta singur(ă), fără ocupație, după ce mă pensionez. |
| 14 | I am too old to make new friends. | Sunt prea în vârstă ca să îmi fac prieteni noi. |
| 15 | I won’t have much in common with my coworkers anymore. | Nu voi mai avea prea multe în comun cu colegii mei. |
| 16 (R) | Retirement will allow me to do things with friends that I wasn’t able to do while I was working. | Pensionarea îmi va permite să fac împreună cu prietenii lucruri pe care nu le-am putut face cât timp am lucrat. |
| 17 (R) | I have already made plans for what I am going to do as soon as I retire. | Mi-am făcut deja planuri pentru ce voi face imediat după pensionare. |
| 18 | It will be hard to replace my friends from work. | Îmi va fi greu să îmi înlocuiesc prietenii de la serviciu. |
| 19 | People will never call on me to do things with them after I retire. | După ce mă pensionez, oamenii nu mă vor mai chema niciodată să facem lucruri împreună. |
| 20 | My family does not want me to retire. | Familia mea nu vrea să mă pensionez. |
| 21 (R) | Retirement will give me new opportunities to make new friends. | Pensionarea îmi va oferi noi oportunități de a-mi face prieteni. |
| 22 | Most of my friends have been my coworkers. | Majoritatea prietenilor mei au fost colegi de serviciu. |
| 23 | Keeping up with my friends will be difficult. | Îmi va fi greu să țin legătura cu prietenii. |
Cheie de cotare: pentru itemii 6, 12, 16, 17 și 21, scorul se inversează (1↔5, 2↔4, 3 rămâne 3). Se adună apoi toate cele 23 de răspunsuri. Scorurile pe factori se obțin însumând itemii fiecărui factor din tabelul de mai sus.
Administrare și cotare
- Format: 23 de itemi, scală Likert în 5 trepte (1 = dezacord total, 5 = acord total).
- Itemi cotați invers: 6, 12, 16, 17 și 21 (formulări pozitive, de tipul „Pensionarea îmi va oferi noi oportunități de a-mi face prieteni”).
- Scor total: între 23 și 115; scorurile mai mari indică o anxietate socială de pensionare mai ridicată.
- Durată estimată: câteva minute, autoadministrare.
Atenție la praguri: unele baze de date online propun intervale de interpretare de tip „scăzut / moderat / ridicat” (de exemplu 23–53, 54–84, 85–115). Acestea par să fie simple împărțiri ale plajei de scor, nu norme empirice raportate de autori. Nu le folosiți ca etalon în evaluare.
Proprietăți psihometrice
Fidelitate
Fișele descriptive secundare raportează valori ale coeficientului alfa Cronbach între 0,84 și 0,90 în cele patru studii (0,90 pentru versiunea pilot de 30 de itemi; 0,87 pentru versiunea finală de 23 de itemi, cu un coeficient Guttman split-half de 0,82). Valorile indică o bună consistență internă; recomandăm verificarea lor direct în articolul original înainte de citare.
Validitate
Conform rezumatului publicat, SCRAS prezice puternic teama de pensionare și atitudinile negative față de pensionare. În același timp, scala corelează doar minimal cu măsuri generale de anxietate și depresie, ceea ce susține că nu surprinde pur și simplu o stare emoțională generalizată.
Scoruri ridicate au fost observate mai ales la persoanele pentru care tranzițiile sociale majore sunt dificile: persoane timide, singure, cu mai puține trăsături instrumentale sau comunale ori care se așteaptă la un control personal redus asupra vieții după pensionare. Printre instrumentele folosite în validare se numără UCLA Loneliness Scale (forma revizuită) și scalele PANAS.
Utilitate practică
În psihologia organizațională
- screening în programe de pregătire pentru pensionare;
- identificarea angajaților pentru care rețeaua socială este aproape integral legată de locul de muncă;
- evaluarea efectelor programelor de tip „pensionare graduală”, mentorat sau implicare post-angajare (alumni, voluntariat).
În consiliere și psihoterapie
- conturarea țintelor de intervenție: identitate în afara rolului profesional, abilități de relaționare, planificarea activităților;
- diferențierea între îngrijorarea specifică legată de pensionare și o simptomatologie anxioasă sau depresivă mai largă, care necesită evaluare clinică separată.
Limite și precauții
- Vechimea instrumentului: scala a fost publicată în 1991, în contextul pieței muncii din SUA. Munca la distanță, pensionarea graduală și rețelele digitale schimbă azi natura relațiilor de la serviciu.
- Lipsa unei adaptări românești: nu am identificat o versiune în limba română adaptată și validată. Pentru utilizare în cercetare este necesară o procedură formală de traducere și adaptare (de exemplu, conform ITC Guidelines for Translating and Adapting Tests), cu acordul deținătorilor drepturilor.
- Lipsa normelor: în absența etaloanelor pe populația românească, scorurile nu pot fi interpretate normativ; instrumentul este potrivit în special pentru cercetare și explorare în consiliere.
- Drepturi de utilizare: itemii sunt reproduși aici cu acord. Pentru utilizarea scalei în propriile cercetări sau materiale, cititorii trebuie să obțină permisiune separată de la autori sau de la editor (American Psychological Association).
- Deontologie: folosirea instrumentelor în evaluarea psihologică se face în limitele competenței profesionale și ale Codului deontologic al profesiei de psiholog.
Referințe
- Fletcher, W. L., & Hansson, R. O. (1991). Assessing the social components of retirement anxiety. Psychology and Aging, 6(1), 76–85. https://doi.org/10.1037/0882-7974.6.1.76
- Russell, D., Peplau, L. A., & Cutrona, C. E. (1980). The revised UCLA Loneliness Scale: Concurrent and discriminant validity evidence. Journal of Personality and Social Psychology.
- Watson, D., Clark, L. A., & Tellegen, A. (1988). Development and validation of brief measures of positive and negative affect: The PANAS scales. Journal of Personality and Social Psychology.
- International Test Commission. (2017). The ITC Guidelines for Translating and Adapting Tests (2nd ed.).
- Kearney. (2025). Retail Banking Radar – date privind îngrijorarea financiară legată de pensionare în Europa și România.