Violenţă

Violenţă – violenţa fizică face să domnească legea celui mai puternic, oprimând indivizi sau grupuri mai slabe. În ce constă violenţa psihică? Din perspectiva economică sau cantitativă în psihanaliză, S. Freud a descris violenţa intrapsihică prin excelenţă, cea pe care pulsiunea, prin forţa puseului său, o exercită asupra aparatului psihic şi mai ales asupra eu/ego-ului individului. Şi aceasta indiferent de natura pulsiunii. O dorinţă amoroasă poate fi violentă; violenţa nu ţine în mod necesar de agresivitate: un act agresiv, de exemplu o critică privată sau o manifestare publică, poate fi nonviolent. În relaţiile intersubiective, psihologii au descris două mari forme de violenţă morală exercitate de persoanele dominante pentru a-şi prelungi şi întări superioritatea: ameninţarea retragerii dragostei şi protecţiei (mecanisme frecvente în nevroză), o folosire perversă a raţionamentului care supune victima unor contradicţii logice, comunicări paradoxale cărora îi este interzis să se sustragă şi a căror culpabilitate se întoarce asupra ei: double bind, eforturi pentru a-l înnebuni pe celălalt (H. Searles) (mecanisme frecvente în stările-limită şi în schizofrenie). În termeni mai generali, posesia unui bun, a unei cunoştinţe, a unei priceperi poate fi resimţită de cei lipsiţi de ele ca o violenţă care le este aplicată de posesor. De unde răspunsul lor violent. Modelul inconştient ar fi, după M. Klein, identificarea proiectivă a copilului mic, care pătrunde în mod fantasmatic în interiorul mamei pentru a distruge acolo organele şi produsele fecundităţii sale. Sub expresia „violenţă a interpretării”, P. Aulagnier a descris situaţia copilului foarte mic, lipsit de limbaj şi care trebuie să-şi lase mama să-i fie purtătorul de cuvânt al trebuinţelor fizice şi al stărilor psihice. J. Bergeret a numit „violenţă fundamentală” situaţia sugarului confruntat cu tratamentele rele ale adulţilor şi cu o regulă arhaică de echilibru a viilor şi a morţilor: pentru ca unul să trăiască, altul trebuie să moară.

Accesați: Dicționar de psihologie