Un strop de fericire …
George Comiza
Căutăm fericirea în lucruri, bani, oameni, relații, carieră sau dincolo de noi, în transcendent. Poate e un pic nedrept să facem o ierarhizare a stării de fericire și să etichetăm că unele stări sunt mai „elevate” decât altele. De exemplu, ne este mai ușor să spunem că suntem nefericiți pentru că nu avem bani decât să punem semnul egalității între o stare financiară bună și fericire. Este adevărat că banii sunt un instrument pentru satisfacerea unor nevoi sau dorințe, dar în același timp, simplul fapt că ne putem baza pe un portofoliu financiar solid poate reprezenta un garant pentru încrederea în sine, optimism sau disponibilitatea da a încerca lucruri noi.
Dincolo de sursa fericirii care poate să difere pentru fiecare în parte, ceea ce ne nemulțumește este fluiditatea sa. Faptul că fericirea ne scapă printre degete, că este tranzitorie și imprevizibilă. Ne putem propune să fim fericiți, dar nu putem controla și simți starea de fericire la comandă. Vestea bună este că așa cum nu putem fi fericiți în mod constant sau ori de câte ori vrem, nici nefericirea, cu tot ce înseamnă ea – supărare, tristețe, dezamăgire, suferință, nu este una definitivă.
Emoțional, avem un „termostat al fericirii” și, chiar dacă trăim un moment de fericire deplină, acesta va echilibra starea afectivă la o „temperatură medie” care ne ține în zona emoțiilor controlabile. La fel și cu stările de supărare sau tristețe, care ne trag în jos, pot să ne capteze mintea și corpul pentru o perioadă mai lungă de timp, dar „termostatul intern” va lupta să ne scape de nefericire (Seligman, 2002).
Fericirea sau nefericirea sunt emoții puternice generate de stări, fapte, situații, care nu țin de domeniul cotidanului. Am obținut sau am pierdut ceva ieșit din comun ori important pentru mine și asta mă determină să afirm că sunt fericit sau nefericit.
Cu toate acestea chiar dacă fericirea este compusă din câteva clipe de beatitudine, intensitatea acestor stări ne este de ajuns uneori pentru o viață întreagă.
Bibliografie
Seligman, M.E.P., 2002, Fericirea autentică, Editura Humanitas, București.
Psiholog,
George Comiza
