Proiectul de lege al Colegiului Psihologilor din România

https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=27361&pos=0&NR=b708&AN=2025

Proiectul de lege B708/2025 — redenumit ulterior L58/2026 — privind exercitarea profesiei de psiholog și reorganizarea Colegiului Psihologilor din România (CPR) a generat, în ultimele săptămâni, una dintre cele mai ample dezbateri profesionale din istoria recentă a psihologiei românești.

De ce pasivitatea nu mai este o opțiune

Credem că prin pasivitate sau rare intervenții riscăm să devenim martorii schimbărilor neproductive. Istoria recentă a proiectului B708/2025 confirmă acest risc: un document care afectează parcursul profesional a zeci de mii de psihologi a fost depus în Parlament pe sub radarul opiniei publice, în prag de sărbători de iarnă, fără consultarea reală a comunității. Reacția tardivă – petiți cu mii de semnături, retragerea susținerii politice de către o parte din deputați – a venit abia după ce practicieni au decis să rupă tăcerea.

Mai credem că este benefic ca fiecare psiholog să aibă un punct de vedere, în baza analizelor proprii. Nu un punct de vedere impus sau nedocumentat, ci unul fundamentat pe lectura efectivă a textului legislativ, pe înțelegerea implicațiilor practice și pe evaluarea critică a argumentelor tuturor părților implicate.

Aceasta nu înseamnă că fiecare psiholog trebuie să devină expert în drept constituțional. Înseamnă, însă, că responsabilitatea profesională nu se oprește la ușa cabinetului. Codul Deontologic al Psihologului ne obligă la competență, integritate și responsabilitate socială. Aceste principii se aplică și în modul în care ne raportăm la cadrul legislativ care ne guvernează practica.

Ce putem face concret

Informarea activă rămâne prima linie de apărare. Proiectul de lege, opiniile transmise în consultarea publică, analizele juridice și pozițiile organizațiilor profesionale sunt accesibile pe site-uri și canale de specialitate.

Participarea la consultările publice – atât cele parlamentare, cât și cele organizate de filialele CPR sau organizații profesionale – reprezintă un mecanism concret prin care fiecare profesionist poate influența procesul legislativ.

Dialogul profesional constructiv, dincolo de polarizarea emoțională inevitabilă într-un moment de criză, este esențial. Personal consider necesară reforma legislativă a profesiei, dar trebuie să fie rezultatul unui proces transparent, incluziv și bazat pe dovezi.

Monitorizarea procesului legislativ nu se oprește la un singur proiect de lege. Comunitatea profesională are nevoie de mecanisme permanente de vigilență instituțională, nu doar de reacții de criză.

În loc de concluzie

Profesia de psiholog din România se află la o răscruce. Nu în sensul dramatic al termenului, ci în sensul pragmatic: deciziile legislative din următoarele luni vor contura cadrul în care vor practica în anii următori.

Nu este suficient să semnăm petiții. Nu este suficient să distribuim articole pe rețelele sociale. Este necesar ca fiecare psiholog să citească, să analizeze, să își formeze o opinie informată și să o exprime prin canalele disponibile — de la consultări publice la comisii parlamentare, colegiul psihologilor, asociații profesionale și instituțiil publice direct implicate în acest demers.