Tulburarea de stres posttraumatic (TSPT)

Tulburarea de stres posttraumatic (TSPT) este o afecțiune recent introdusă în clasificarea tulburărilor psihiatrice. Definirea TSPT se bazează pe dovezi clinice, pe studii de neurobiologie și neuroimagistică, precum și pe studii populaționale prospective care au condus la un consens legat de cadrul diagnostic al acestei tulburări. TSPT marchează tiparul disfuncțional de durată al reacțiilor afective, cognitive și comportamentale cauzate de expunerea la evenimente traumatice cu anumite caracteristici (intense, catastrofale, amenințătoare). Simptomele TSPT (reexperiențieri intruzive ale traumei, evitare, hiperreactivitate psihofiziologică, detașare și amorțire), indiferent de maniera în care sunt grupate în categorii de criterii diagnostice, sunt în relație directă cu trauma și cu contexte evocatoare ale acesteia. TSPT afectează toate domeniile de funcționare, inclusiv somnul și imaginația și împarte traseul de dezvoltare a persoanei în două etape: înainte și după expunerea la eveniment. Deși rata de expunere la evenimente traumatice suficient de intense încât să genereze TSPT este relativ ridicată și diversă, majoritatea celor expuși nu dezvoltă TSPT. Această realitate confirmată de cercetări epidemiologice, asociată cu prioritizarea asistenței medicale și sociale de urgență după expuneri la traume, duce la o evaluare deficitară a impactului psihologic al traumei. Pericolul și costurile TSPT clinic sau subclinic neidentificate constau în comportamente suicidare și complicații/asocieri comorbide care împovărează inutil sistemele de sănătate și asistență socială, precum și comunitatea în general.

Accesați: Dicționar de psihologie