Triangulare – conform psihanalizei, triangularea îl face pe copil să iasă din relaţia duală cu mama sa şi să-şi reorganizeze relaţiile de obiect într-o structură cu trei persoane (complexul lui Oedip). Copilul se simte al treilea, exclus din relaţia amoroasă a părinţilor. Dragostea pentru părintele de sex opus se izbeşte de interdicţia de incest. Ambivalenţa faţă de părintele rival de acelaşi sex trezeşte temeri de pedepse asupra integrităţii zonelor erogene ale corpului. Supraeul sadic precoce lasă locul unui supraeu reglator. Simbolizarea efectuează în acest moment progrese decisive. Conform psihoterapiei familiale sistemice, triangularea se manifestă prin constituirea de triade sau triunghiuri atunci când fiecare părinte cere copilului să-i ţină partea împotriva celuilalt, iar copilul (care devine atunci bolnavul desemnat) este paralizat, căci orice activitate din partea lui este resimţită ca un atac împotriva unuia din părinţi. Într-un sens mai general, în psihologia socială, triada este coaliţia a două persoane împotriva unei a treia.
Accesați: Dicționar de psihologie
