Această carte vă va prezenta cinci paşi pe care îi puteţi urma pentru a dobândi această pricepere şi pentru a face să funcţioneze relaţiile dumneavoastră:
- Analizaţi felul în care faceţi cererile de apropiere și în care reacţionaţi la cererile celuilalt.
- Descoperiţi cum sistemul emoţional de comandă al creierului dumneavoastră vă influenţează procesul de apropiere.
- Analizaţi modul în care moştenirea dumneavoastră emoţională vă influenţează capacitatea de a vă apropia de ceilalţi şi stilul de a face cereri de apropiere.
- Dezvoltaţi-vă abilităţi de comunicare emoţională.
- Găsiţi un sens comun alături de ceilalţi.
De regulă, oamenii reacţionează la cererile de apropiere emoţională ale celuilalt într-una dintre următoarele modalităţi: se apropie unul de altul, se întorc unul împotriva celuilalt sau se îndepărtează unul de celălalt. Corelând aceste trei tipuri de comportament cu situaţia în care se află relaţia acestor persoane zece ani mai târziu, am reuşit să arătăm în ce fel fiecare dintre aceste trei tipuri de comportament influenţează legăturile dintre oameni pe termen lung.
- Apropierea unuia de celălalt. A te „apropia de celălalt” înseamnă să reacţionezi pozitiv la cererile celuilalt de apropiere emoţională. Unul face o remarcă amuzantă, de exemplu, iar celălalt râde. La masă, un tată îşi roagă fiul să îi dea sosul de roşii, iar acesta o face plin de bunăvoinţă.
- Întorcerea unuia împotriva celuilalt. Cei care se întorc împotriva cererilor de apropiere ale celuilalt pot fi descrişi ca fiind răutăcioşi sau certăreţi. De exemplu, dacă cineva spune să i-ar plăcea să aibă o maşină ca aceea pe care tocmai o vede trecând pe stradă, prietenul său îi spune „Cu salariul tău? Visezi!”. Întoarcerea împotriva celuilalt implică adesea sarcasm sau ridiculizare.
- Îndepărtarea unuia de celălalt. Acest tipar de relaţie implică, de cele mai multe ori, a ignora cererile celuilalt sau a te preface absorbit de gânduri. În acest moment o persoană ar putea face un comentariu sau ar putea atrage atenţia asupra unei maşini spectaculoae, însă pretenul său nu s-ar putea uita şi ar spune ceva fără nicio legătură, cum ar fi „Cât e ceasul?”.
Prietenii care ajung să fie atraşi sexual unul de celălalt trebuie să decidă cum să-şi gestioneze (sau să nu-şi gestioneze) sistemele de comandă. Îşi vor da seama de forţa sexuală dintre ei? Ori vor păstra tăcerea asupra subiectului, permiţând energiei sexuale să mocnească în timp ce se complac în flirturi şi fantezii? Dacă îşi dau seama de această atracţie, vor acţiona în virtutea ei sau vor stabili limita pentru a o ţine sub control? Şi ce se va alege de prietenia lor, dacă nu se vor înţelege asupra acestui lucru?
Nu vom găsi un echilibru perfect în toate domeniile cu toţi prietenii pe care îi avem. Dimpotrivă, nicio relaţie nu poate satisface toate nevoile. De fapt, ar fi o greşeală să investim atât de mult într-o relaţie, orice fel de relaţie, inclusiv cea maritală. Este mai bine să ne concentrăm să stabilim legături care ne convin cu oameni de tot felul, care ne pot dărui în viaţă atâtea lucruri diferite. Putem astfel să ne bucurăm de prietenii cu diverse grupuri de oameni.
Putem începe de astăzi, prin cele mai mărunte gesturi, să facem mai multe cereri de apropiere, simple şi pozitive, şi să venim în întâmpinarea celor făcute de ceilalţi.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României: Terapia relaţiilor: un ghid în cinci paşi pentru consolidarea căsniciei, a familiei şi a prieteniilor dumneavostră / John Gottman, Joan DeClaire; trad. din lb. engleză: Ştefania Miclea. – Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2018
