Sari la conținut

Stresul – un inamic de neînvins?

Stresul – un inamic de neînvins?

Anca-Gabriela Onofrei

Stresul reprezintă o acțiune externă de suprasolicitare exercitată asupra organismului de un evantai larg de agenți cauzali capabili să producă un ansamblu de modificări morfofuncționale.

Potrivit lui Deverenco (1992), este un dezechilibru biologic, psihic și comportamental dintre cerințele mediului fizic, ambiental sau social și resursele – reale sau percepute ca atare – ale omului, de a face față acestor cerințe și situații conflictuale.

Trăsăturile de bază ale stresului:

  • Intensitatea crescută a reacțiilor apărute;
  • Repercutarea lor asupra tuturor comportamentelor organismului;
  • Finalitatea lor adaptativă.

Stresul psihic

Potrivit lui Golu (1993), stresul psihic este o stare de tensiune, încordare și disconfort determinate de agenți afectogeni cu semnificație negativă, de frustrare sau reprimare a unor stări de motivație, de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme.

După Bells, stresul psihic apare în următoarele situații:

  • Circumstanțe care surprind individul nepregătit spre a le face față;
  • Miza este foarte mare, cu consecințe importante pentru individ;
  • Gradul de angajare al individului (în funcție de miză).

Evenimente majore din viață care pot fi surse de stres sunt:

  • Probleme la locul de muncă sau retragerea la pensie;
  • Lipsa timpului liber sau a banilor;
  • Pierderea unei persoane dragi;
  • Probleme în familie;
  • Probleme de sănătate;
  • Schimbarea locuinței;
  • Relațiile, căsătoriile, despărțirile;
  • Supraviețuirea dintr-un accident, un eveniment nefericit sau o boală care a pus viața în pericol;
  • Îngrijirea unei persoane apropiate care suferă de o boală cronică (de exemplu, demență);
  • Practicarea unei meserii periculoase;
  • Un dezechilibru între viața personală și cea profesională, prea multe ore de muncă sau un loc de muncă ce produce stres.

Manifestări clinice ale stresului psihic

  1. La nivel comportamental – agresivitate, pasivitate, relații deteriorate
  2. La nivel cognitiv – astenie, fatigabilitate, tulburări de atenție, memorie, indecizie, anxietate, depresie
  3. La nivel muscular – tremor, ticuri
  4. La nivel cardio-respirator – apnee, hiperventilație

Managamentul stresului

Lazarus propune în 1966 un model tranzacțional al stresului, model ce are la bază 4 concepte:

  1. Interacțiunea (tranzacția) – relația bidirecțională dintre individ și mediu;
  2. Sistemul cognitiv – mediatorul evaluării situației și a resurselor individuale de a face față;
  3. Evaluarea – presupune monitorizarea informațiilor obținute din mediu;
  4. Copingul cognitiv – strategia fundamentală în vederea adaptării la stres.

Pe lângă acest model, literatura propune și câteva tehnici prin care putem reduce stresul:

  • Tehnici de relaxare – fie că ne referim la tehnica respirației profunde sau tehnica hipoventilației, acestea au rolul de a reduce presiunea la nivelul zonelor expuse factorilor stresori.
  • Jurnalul stresului – ne ajută la identificarea factorilor de stres care nu au o intensitate ridicată, dar cu care ne confruntăm zi de zi.
  • Exercițiile fizice – practicarea unui sport sau simpla plimbare în parc ne poate detensiona și ajuta să scăpăm de stres.
  • Menținerea unei vieți sociale active.

Stresul psihologic și nu numai, poate deteriora buna funcționare în viața de zi cu zi. Trebuie să prioritizăm activitățile pe care le avem și astfel vom reuși să îndeplinim ceea ce este esențial și (ne) vom ajuta la reducerea simptomatologiei stresului. Important de reținut este faptul că: nu stresul este cel care ne omoară, ci felul cum reacționăm la el. (Hans Selye).

Bibliografie

Deverenco, P., Anghel, I., & Baban, A. (1992). Stresul în sănătate și boală. De la teorie la practică. Editura Dacia.

Golu, M.  (1993). Dinamica personalităţii.  Bucureşti, Editura Geneze.

Lazarus, R.S. (1966). Psychological Stress and the Coping Process. New York, McGraw-Hill.

O’Connor, D. B., Thayer, J. F., & Vedhara, K. (2021). Stress and health: A review of psychobiological processes. Annual review of psychology72, 663-688.

Despre autor

  • Numele meu este Onofrei Anca-Gabriela, sunt licențiată în psihologie
  •  În prezent urmez cursurile masterelor: Psihologie aplicată în domeniul securității naționale și Psihologie educațională și consiliere psihologică, din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București
  • Arii de interes: psihologie clinică, psihologie organizațională, consiliere școlară, cercetare științifică
  • Cum m-aș descrie în 5 cuvinte? Ambiție, perseverență, încredere, responsabilitate și emoție.