Senilitate – slăbire simultană a capacităţilor fizice şi mentale datorată îmbătrânirii. Senilitatea este exagerarea proceselor normale de îmbătrânire. Nu are vârstă precisă, variind de la un individ la altul, sub influenţa factorilor ereditari şi personali (antecedente patologice, intoxicări alcoolice, surmenaj etc). Condiţiile socioeconomice şi afective joacă şi ele un rol important în ceea ce priveşte data apariţiei stării senile. Într-adevăr, pensionarea necompensată de o nouă activitate, solitudinea afectivă, insecuritatea financiară, sentimentul de devalorizare socială accelerează procesul de involuţie. Senilitatea se manifestă, pe plan psihic, printr-o inerţie intelectuală, dificultăţi tipice în fixarea durabilă a amintirilor şi achiziţiilor cognitive noi, prin pierderea supleţii de adaptare, „pisălogeală” şi incontinenţă emoţională.
Accesați: Dicționar de psihologie
