Sari la conținut

Psihologia pozitivă

Psihologia pozitivă

Anca Gabriela Onofrei

Psihologia pozitivă este studiul științific a ceea ce merge corect în viață, de la naștere până la moarte și ia în considerare toate contextele vieții individului care fac ca aceasta să merite să fie trăită (Peterson, 2006).

Confruntarea cu emoțiile negative inhibă creșterea, deoarece creează tendința de a reveni asupra a ceea ce este sigur, în timp ce emoțiile pozitive conduc la explorare, iar explorarea la stăpânire (Seligman, 2002).

Printre dimensiunile principale încadrate în sfera psihologiei pozitive se regăsesc: fericirea, optimismul, înțelepciunea, sănătatea, reziliența, luarea deciziilor, starea de bine fizică, emoțională.

Nivelurile psihologiei pozitive

  1. Nivelul subiectiv – bucuria, bunăstarea, mulțumirea, optimismul, fluxul.
  2. Nivelul identificării acelor elemente componente ale unei vieți bune și calități personale necesare pentru a fi o persoană bună – virtutea, capacitatea de a iubi, curajul, perseverența, iertarea, înțelepciunea.
  3. Nivelul de grup sau de comunitate – virtuți civice, responsabilitate socială, altruism, simț civic, toleranță.

Principii de bază în psihologia pozitivă:

  • Dezvoltare pozitivă;
  • Educație pozitivă;
  • Reziliență;
  • Adaptare pozitivă;
  • Wellbeing (emoțional, psihologic, social);
  • Dezvoltare emoțională;
  • Autonomie.

Starea de bine psihologică

Este un construct cu 6 dimensiuni:

  1. Acceptare de sine;
  2. Relații pozitive cu ceilalți;
  3. Autonomia care implică sentimentul independenței și autodeterminării;
  4. Sentimentul priceperii și al competenței în stăpânirea mediului;
  5. Scopul în viață;
  6. Creșterea/dezvoltarea personală.

Influențe ale stării de bine:

  • Baza genetică;
  • Factori socio-demografici (vârstă, gen, etnie, venit și statut socio-economic, mediul de proveniență, mediul educațional);
  • Factori interpersonali – factori de personalitate.

Starea de bine psihologică este în strânsă legătură cu emoțiile pozitive. Emoțiile pozitive sunt răspunsuri subiective de natură cognitivă, comportamentală și biologică care apar în anumite contexte. Emoțiile, indiferent de natura lor, devin funcționale și în condițiile în care apar ca activator al unui comportament viitor.

Tendința de a exclude emoțiile pozitive are la bază:

  • Sunt mai puține și mai slab diferențiate decât emoțiile negative;
  • Au modele faciale similare;
  • Au un slab control autonom sau deloc autonom;
  • Sunt greu de reamintit.

Teoria Broaden – and – Build

Emoțiile pozitive ajută la dezvoltarea potențialului uman pe termen lung, ajungând la depășirea obstacolelor vieții. Emoțiile pozitive lărgesc (broaden) potențialul cognitiv și acțional al persoanei, aceasta este mai deschisă spre a experimenta, astfel se construiesc mai multe niveluri: motivație, atenție, comportament (Frederickson. 2001). Același autor auto-subliniază faptul că trăirea repetată a emoțiilor pozitive conduce la construirea (build) unor modele și resurse acționale durabile și de care se va folosi pe tot parcursul vieții.

Factori asociați cu emoțiile pozitive

  • Cantitatea și calitatea relațiilor sociale
  • Spiritualitatea
  • Statutul socio-economic
  • Vârsta
  • Genul
  • Nivelul de educație
  • Mediul familial

Nivelul optim sau ridicat al emoțiilor pozitive conduce la: reziliență, fericire, stare de bine, productivitate, adaptare, creativitate.

Creșterea emoționalității pozitive se poate realiza prin:

  • Auto-control:
  • Creșterea activismului în defavoarea pasivității;
  • Orientarea către exterior și implicare activă în mediu;
  • Căutarea și implicarea activă în atingerea unor obiective .
  • Consiliere:
  • Exerciții de identificare a momentelor bune care s-au întâmplat în ziua respectivă;
  • Tehnici de imagerie;
  • Tehnici de relaxare și mindfulness.

Bibliografie

Fredrickson, B. L. (2001). The role of positive emotions in positive psychology: The broaden-and-build theory of positive emotions. American Psychologist, 56(3), 218–226. https://doi.org/10.1037/0003-066X.56.3.218.

Peterson, C. (2006). A Primer in Positive Psychology. Oxford University Press.

Seligman, M. E. P. (2002). Positive psychology, positive prevention, and positive therapy. In C. R. Snyder & S. J. Lopez (Eds.), Handbook of positive psychology (pp. 3–9). Oxford University Press.

Despre autor

  • Numele meu este Onofrei Anca-Gabriela, sunt licențiată în psihologie
  •  În prezent urmez cursurile masterelor: Psihologie aplicată în domeniul securității naționale și Psihologie educațională și consiliere psihologică, din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București
  • Arii de interes: psihologie clinică, psihologie organizațională, consiliere școlară, cercetare științifică
  • Cum m-aș descrie în 5 cuvinte? Ambiție, perseverență, încredere, responsabilitate și emoție.