Psiholingvistică – dacă lingvistica are ca obiect de studiu limbile ca sisteme de semne şi ca sisteme de reguli de combinare a semnelor pentru formarea de mesaje, iar psihologia limbajului studiază mecanismele psihice cele mai generale ale vorbirii, psiholingvistica studiază influenţele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intenţiile, atitudinile, inteligenţa, personalitatea lor şi situaţiile în care se află vorbitorii asupra utilizării concrete a limbii (T. Slama-Cazacu). Fiind o disciplină de graniţă, psiholingvistica utilizează în mod curent date elaborate de lingvistică, şi îndeosebi modul lingvistic de a descrie enunţurile şi datele psihologiei îndeosebi cele referitoare la mecanismele generale ale gândirii-vorbirii, învăţării etc. Are strânse legături cu sociolingvistica şi cu antropologia cultural-lingvistică.
Accesați: Dicționar de psihologie
