Proces primar, proces secundar – cele două moduri de funcţionare a aparatului psihic, aşa cum au fost ele puse în evidenţă de Freud. Ele pot fi diferenţiate radical:
a) din punct de vedere topic: procesul primar caracterizează sistemul inconştient, procesul secundar caracterizează sistemul preconştient-conştient;
b) din punct de vedere economico-dinamic: în cazul procesului primar, energia psihică se scurge liber, trecând fără piedici de la o reprezentare la alta, conform mecanismelor de deplasare şi condensare: ea tinde să reinvestească deplin reprezentările legate de trăirile de satisfacere constitutive ale dorinţei (halucinaţie primitivă). În cazul procesului secundar, energia este mai întâi „legată” înainte de a se scurge în mod controlat; reprezentările sunt investite în mod stabil, satisfacţia este amanta, permiţând astfel experienţe mentale care testează diferitele căi de satisfacere posibile.
Opoziţia dintre procesul primar şi procesul secundar este corelativă opoziţiei dintre principiul plăcerii şi principiul realităţii.
Accesați: Dicționar de psihologie
