Meniu Închide

Paul Popescu-Neveanu

Paul Popescu-Neveanu (n. 10 mai 1926, Huși, Județul Vaslui – d. 30 decembrie 1994, București) a fost un psiholog și profesor universitar român.

A urmat liceul la Brașov după care a absolvit cursurile Facultății de Psihologie și Pedagogie a Universității din București. Și-a luat doctoratul în psihologie la Universitatea din Leningrad, sub îndrumarea prof. V.N. Measișcev.

În anul 1953 a devenit conferențiar universitar, iar din 1969 profesor de psihologie la Universitatea București. În 1956, Paul Popescu Neveanu a fost numit director al nou-înființatei „Case de Cultură Studențească din Centrul Universitar București”, tutelate de Ministerul Învățământului și Științei.
Între anii 1990 -1993 a fost șeful catedrei de psihologie de la Universitatea din București, iar între anii 1990 -1994 a fost Directorul Institutului de Psihologie al Academiei Române.

În cercetările conduse de Paul Popescu-Neveanu în domeniul valorilor sociale, el a aplicat „Testul de valori Rokeach” pe care l-a tradus și adaptat în limba română.

Selecție din opere:

  • Tipurile de activitate nervoasă superioară la om, București, 1961;
  • Psihologie generală (1964, 1974);
  • Psihologia creației actoricești (1969);
  • Probleme ale învățării (1969);
  • Personalitatea și cunoașterea ei (1969);
  • Studii psihologice privind dezvoltarea psihică a copiilor (1970);
  • Personalitatea și cunoașterea ei (1970);
  • Sensibilitatea – modalitățile de recepție senzorială (1970);
  • Introducere în psihologia militară (1970);
  • Curs de psihologie generală, Universitatea din București, vol I – 1976, vol II – 1977;
  • Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978;
  • Tratat de psihologie generală, 888 pagini, Editura Trei, 2013.

Accesați:Articole de studiu – personalități în psihologie