Tulburarea de personalitate paranoidă se referă la un pattern de suspiciune şi neîncredere faţă de adevăratele motive ale acţiunilor celorlalţi, interpretate ca fiind rău-voitoare. Indivizii cu o asemenea tulburare tind să fie vigilenţi, neîncrezători, critici, cu un sentiment dezvoltat al dreptăţii.
Tulburarea de personalitate schizoidă se referă la un pattern de detaşare şi izolare faţă de ceilalţi şi la dificultăţile de exprimare emoţională în contexte interpersonale. Asemenea persoane au dificultăţi în a stabili relaţii interpersonale, fiind adesea singure şi izolate, menţinând distanţa faţă de alţi oameni.
Tulburarea de personalitate schizotipală se referă la un pattern reprezentând un deficit social şi interpersonal asociat cu o ideaţie şi un comportament excentric, neobişnuit. Deşi se aseamănă cu schizoidul prin dificultăţile de relaţionare, schizotipalul manifestă distorsionări cognitive şi perceptive, fiind perceput drept un om „ciudat”, în timp ce schizoidul are dificultăţi în a se bucura de viaţă şi de relaţionare cu ceilalţi.
Tulburarea de personalitate antisocială se referă la un pattern de a nesocoti sau încălca drepturile celorlalţi. Indivizii cu o asemenea tulburare sunt manipulatori, orientaţi spre satisfacerea impulsurilor proprii, ajungând adesea să provoace acte iresponsabile, chiar infracţiuni.
Tulburarea de personalitate de tip bordeline se referă la instabilitate în diverse planuri: relaţional, afectiv, imagine de sine asociată cu manifestări impulsive, dar şi cu sentimentul de goliciune interioară. Instabilitatea afectivă este trăsătura centrală a acestui tip de tulburare, care este cea mai diagnosticată formă dintre tulburările de personalitate.
Tulburarea de personalitate histrionică se remarcă prin afectivitate excesivă şi printr-un comportament de atragere a atenţiei celorlalţi. Asemenea persoane exagerează adesea, adoptă comportamente teatrale sau provocatoare sexual. Firi dinamice şi vii, ele contrastează puternic ca stil faţă de indivizii schizoizi.
Tulburarea de personalitate narcisică face referire la un pattern persistent de manifestări de grandoare, nevoia de a fi admirat de către ceilalţi şi lipsa empatiei. Altruismul limitat şi mai ales lipsa modestiei constituie principalele trăsături ale personalităţii narcisice. Acestea sunt asociate unei stime de sine vulnerabile, indivizii narcisici fiind deosebit de sensibili la criticile care ar putea spulbera imaginea lor deosebit de pozitivă.
Tulburarea de personalitate evitantă se referă la un pattern ce conţine inhibiţie socială, asertivitate scăzută şi hipersensibilitate la evaluare negativă. Ca urmare, asemenea persoane evită situaţiile care presupun multe contacte interpersonale sau care presupun asumarea de riscuri. Astfel, personalitatea evitantă nu este doar introvertită, ci şi inhibată de teama eşecurilor ce par stânjenitoare din cauza prezenţei altora.
Tulburarea de personalitate dependentă se diferenţiază printr-o nevoie excesivă ca alte persoane să aibă grijă de el (ea), fapt ce conduce la supunere faţă de ceilalţi şi la comportamente de „agăţare de celălalt” atunci când se instalează frica de separare. Având o nevoie de aprobare foarte mare, deseori astfel de persoane renunţă la propriile lor nevoi pentru a-i mulţumi pe ceilalţi şi a primi acceptul acestora.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă constă în preocuparea excesivă pentru ordine, perfecţionism şi nevoia de a controla relaţiile, în dauna deschiderii şi a flexibilităţii. Adesea astfel de persoane au aşteptări nerealist de ridicate pe care nu le pot atinge. Un alt aspect afectat este capacitatea de decizie, pentru asemenea persoane fiind deosebit de dificil să ia decizii de care să fie mulţumiţi.
Tulburarea de personalitate pasiv-agresivă se manifestă prin opoziţia şi rezistenţa de a se supune regulilor stabilite. Resentimentele, atitudinea negativistă şi sentimentul că nu este apreciat suficient sunt caracteristici de bază ale acestei tulburări. Se deosebeşte de personalitatea antisocială mai ales prin faptul că, în cazul ultimei, se constată o accentuare a lipsei de prudenţă şi a lipsei de auto-control (faţete ale Conştiinciozităţii).
Accesați: Sănătatea mintală