Sari la conținut

Modalități de debut al TSA

Tulburarea devine evidentă pe la 12 luni, părinţii devin îngrijoraţi în jurul vârstei de 18 luni şi ajung la specialist în jurul vârstei de 2 ani.

Există două tipuri de debut: rapid în primul an de viaţă sau insidios de-a lungul primilor doi ani. Cel mai important semn este însă lipsa comportamentului normal socio-emoţional şi lipsa dorinţei de contact socio-emoţional.

Debutul rapid (precoce, progresiv)

Este cel mai frecvent. În unele cazuri încă din primele săptămâni de viaţă, mamele observă că ceva nu e în regulă cu bebeluşul lor: are dificultăţi de supt sau de înghiţire, este mai moale sau extrem de rigid. Acestea sunt aşa numitele „soft signs”. În primele luni se pare că ar avea atenţie vizuală bună, poate chiar prea bună deoarece uneori atenţia lui pare fixată pe un singur obiect. Este extrem de sensibil la sunete, dar în unele momente pare complet surd. Oricum el pare ca are zâmbet social. Mai târziu, în a 2-a jumătate a primului an, nu se mai dezvoltă limbajul – care rămâne la stadiul de vocalizare, iar răspunsurile lui motorii, senzoriale şi atenţia se modifică. Îi scade interesul pentru persoane, zâmbeşte foarte rar şi nu se mai uită la nimeni. Pare să fie mult mai interesat de obiecte decât de persoane, pe care chiar le evită.

Debutul insidios

În alte cazuri copilul pare perfect la naştere şi se dezvoltă normal din punct de vedere motor, al limbajului, reciprocităţii sociale şi emoţionale. În jurul vârstei de 2 ani părinţii observă că începe să se schimbe, devenind mai tăcut, mai puţin ataşat emoţional. În timp se retrage tot mai mult, faţa lui nu mai exprimă emoţii, nu mai este interesat de alte persoane, nici măcar de părinţi.

Semne ”roșii”

În literatură sunt descrise nouă „semne roşii” pentru autism, semne de alarmă pentru părinte:

  • lipsa privirii ochi în ochi;
  • lipsa exprimării bucuriei;
  • lipsa împărtășirii plăcerii sau interesului;
  • lipsa de răspuns la propriul nume;
  • lipsa coordonării privirii, expresiei faciale, gesturilor și sunetelor;
  • nu arată obiecte, nu imită gesturi sau sunete;
  • prozodie neobișnuită;
  • mișcări și posturi repetitive ale corpului;
  • mișcări repetitive cu obiectele (Courchesne et al, 2005).

Sursa: Diagnosticul precoce al tulburărilor de spectru autist – Curs furnizat de Fundația Romanian Angel Appeal, sub coordonarea Universității de Medicină și Farmacie «Grigore T.Popa» Iași,  cu acreditarea Colegiului Medicilor din România