Limitări autoimpuse și tehnici simple pentru dezvoltare personală

Limitări autoimpuse și tehnici simple pentru dezvoltare personală

Ai curajul să trăiești. Zâmbește. Iubește. Mulțumește. Controlează-ți mintea

Limitări autoimpuse și tehnici simple pentru dezvoltare personală

Eu nu trăiesc pentru nimeni, trăiesc pentru mine. E problema altora ce vor de la noi. Devine problema noastră când acceptăm. Datoria noastră este de a fi noi Ok cu noi, de a face lucrurile în conformitate cu noi înșine, în ritmul nostru propriu. 

Studiile din domeniul psihologiei mi-au deschis apetitul pentru dezvoltare și m-au făcut să conștientizez, să deschid ochii și să văd cu adevărat cum sunt eu, cum e lumea mea. Am fost surprinsă să observ, maturizându-mă acum, că modul în care priveam eu lumea, subiectiv, era la polul opus de realitatea obiectivă. 

Beam cafeaua într-o amiază cu un prieten, iar el mi-a atras atenția asupra faptului că tot repetam o frază: „am plecat că nu eram apreciată, fac asta că sunt apreciată, îmi doresc să fiu apreciată, dacă obțin aia o să fiu apreciată”. Mi-am dat seama că asta chiar e o problemă, faptul că nu-mi dau valoare singură, nu mă consider suficient de bună și aștept în permanență aprecierea celorlalți. 

Exemplu personal: Sunt cea mai mică membră a familiei mele, iar în mod inconștient am atras acest aspect oriunde în viața mea: cea mai mică de vârstă din liceu, facultate, master, job, business. Întrețineam în viața mea ideea de „copil răsfățat”. Chiar eu repetam asta despre mine. Mă simțeam bine în rolul ăsta. Mi se repeta că sunt un copil, devenise alintul meu favorit și mă purtam cel mai adesea ca unul.  Copiii sunt minunați, ador zâmbetul și energia lor, dar hai să lăsăm comportamentul infantil pentru ei. Fiecare etapă de vârstă cu provocările ei.  

Refuzăm să acceptăm faptul că am trecut de această etapă a copilăriei. O căutare permanentă a acceptării și recunoașterii celorlalți e un semn. 

Am ascultat un coleg psiholog și m-a atins cu o frază: dacă tu aștepți în permanență ca ceilalți să-ți aprobe acțiunile, să fii motivat din exterior, nu ești suficient de dezvoltat emoțional, te afli în continuare în ipostaza de copil. De ce această afirmație? Pentru că numai un copil așteaptă aprobarea părinților, face lucruri care să o bucure pe mama, pe doamna, pe tata.

1. Chiar dacă obișnuiești să combați și să te revolți asupra afirmațiilor pe care alții le rostesc vis-a-vis de tine, fii atent dacă nu cumva, acestea, inconștient, au devenit o parte din tine. D-aia te revolți așa tare când auzi o afirmație care-ți pune limite și-ți taie aripile, pentru că este parte din adevărul tău. 

Orice plantăm în subconștientul nostru și hrănim prin repetiție devine realitate.” – Earl Nightingale

Pune-ți întrebarea ” cine ești tu?”; ” care sunt nevoile tale ca ființă umană?”. Ai răbdare cu tine și pune pe hârtie ce simți și îți dorești cu adevărat.

Eu îți spun că limitările tale de acum sunt rezultatul repetărilor de fraze ale celor din jurul tău. Adevărul lor despre viață a devenit viziunea ta despre realitate.

2. Gata! Ascultă și auzi. Fii receptiv la ce se vorbește în jurul tău. Renunță la placa pe care ți-o repeți de atâția ani. Și ce crezi?! Nici măcar nu e „CD-ul” tău. Alții au tot repetat în jurul tău, iar tu ca un reportofon ai înregistrat. Tu, copilul, ai ascultat atâția ani poveștile părinților tăi despre cât de greu se fac banii, despre ce urâtă e viața și amară. Toate plăcile acestea le ai înregistrate în subconștient. Fii acum receptiv și ascultă mai mult. Ascultă-ți corpul, ascultă-ți inima, intuiția, ascultă

A fi deschis la minte înseamnă a lua cu adevărat în considerare și opiniile celorlalți și compara cu ceea ce știi deja. Parcă acum aud cu adevărat oamenii din jurul meu, când m-am oprit să mai fiu în defensivă, mereu în gardă și pregătită să spun „nu” la tot ce vine în calea mea. Dă-ți voie să fii. Să fii vulnerabil, să fii sincer, să accepți că nu le știi pe toate și da, există oameni mult mai deștepți ca noi atât pe cunoștiințe generale, cât și pe un subiect anume. Sunt experți pe domeniile alea. E Ok să nu știi tot…chiar e normal să recunoști că nu deții „adevărul suprem”. 

3. Cea mai mare greșeală în viață este să nu te iubești pe tine.  Îți zic eu, în terapii, se lucrează a aduce pacientul la o stare de narcisism, iubire de sine, pentru că este sănătos. Este imaginea de sine. Atâta timp cât nu ajungi la manifestarea narcisismului la un nivel patologic, tu iubește-te și respectă-te mai mult decât alții. Adesea vorbim urât despre noi și frumos despre alții. Realizezi că ești singurul care ascultă de afirmațiile tale și devii masochist maltratându-te singur constant? Nu contează că te crezi un om bun tratându-i pe alții bine, cu vorbe frumoase, atât timp cât ție despre tine îți spui lucruri negative, urâte. Surpriză! Singur îți transformi viața într-un întuneric constant. Ce să mai spunem de stima de sine! Sunt sigură că-ți dorești ca stima ta de sine să fie puternică. Primul pas este să-ți controlezi afirmațiile cu privire la tine însuți. Spune-ți lucruri bune, sincere, frumoase. Nu e nevoie să fii fals, dar sunt sigură că ai parți bune cărora nu le dai voie să se manifeste.

4. Caută pe youtube „afirmații” și ascultă cât de des poți, zilnic, o înregistrare pe care o găsești. Ai nevoie să-ți instalezi alte adevăruri în mintea și sufletul tău. 

5. Ai mai multă încredere în viață, Univers, Dumnezeu. Ei știu care este calea către binele tău suprem. Când consideri că ai o problemă, închide ochii, respiră, ieși și plimbă-te. Nu acționa sub nervi, fericire, supărare. Lasă emoțiile să treacă. Știi vorba aia că nicio minune nu durează 3 zile? La fel și cu emoțiile/ situațiile negative. Nimic nu se va rezolva când te agiți tu, pentru că efectiv blochezi toată energia și dai prea mare putere situației pentru a vedea soluția.  Cel mai important aspect în viață – Fii recunoscător pentru evenimentele pozitive, cât și negative. Așa primești mai mult și trăiești mai în armonie cu tine. Personal, în fiecare dimineață, zilnic, îmi notez 10 motive pentru care sunt recunoscătoare. Toate au rolul de a ne forma. Nimeni nu primește mai mult decât poate duce, ci fiecare după puterea sa.   

6. Renunță la a mai aștepta să fii motivat de alții. Renunță la a mai aștepta aprobarea celor din jur pentru tot ce faci. Tu fii! Nu ai nevoie ca altcineva să creadă în visul tău. E al tău. Nu al lor! Tu visează și construiește.

7. Caută sprijin și îndrumare la un specialist: psiholog, terapeut, grup de sprijin. Uneori nu realizam câtă nevoie avem de psihoeducație, susținere sau doar o privire caldă și autentică care să ne asculte cu adevărat și să vadă în sufletul nostru.

8. O scurtă meditație pentru identificarea convingerii celei mai înrădăcinate în mintea ta : 

  • Închide ochii.

  • Relaxează-te și lasă gândurile să vină.

  • Fii atent la tine ce convingere limitativă îți repeți.

  • Ce programe au instalat alții în mintea ta?

  • Care este persoana, evenimentul pe care îl asociezi imediat cu această convingere/ afirmație? 

  • Probabil mama, tata, vreun frate/ soră, o rudă, o situație încărcată emoțional…vizualizezi evenimentul?

  • Observă-te. Este trecut. Lăsăm situația în trecut.

  • Tu ești prezent. Ești o altă persoană, iar acum ai dreptul și meriți să lași în urmă istoria altora de viață și să-ți scrii propria ta poveste despre tine.

  • Poți apela la cineva care să te ghideze în această meditație sau să porți o conversație cu un prieten care să te asculte când povestești. Care este fraza pe care o repeți constant?  (așa cum mi-am identificat eu afirmația limitativă raportându-mă la alții, în conversația de la cafea).

9. O altă soluție/ tehnică psihologică:

O știință nouă în psihologie este NLP ( Neuro-linguistic-programming = programare neurolingvistică), iar eu am să vă prezint o tehnică derivată din această știință studiată și practicată de mine.

  • Ecranul mental.

  • Închide ochii. Relaxează-te. Imaginează-ți că ai în mintea ta un televizor. Vizualizează acest televizor după bunul tău plac. Ce situații/ gânduri apar pe ecranul acestuia?

  • Tu ai telecomanda! Privește-ți viața din exterior. Fii observatorul problemei tale. De regulă, ne afundăm atât de mult în gânduri și probleme că nu suntem capabili să luăm situația global.

  • Analizează-te din exterior.

  • Râzi de tine.

  • Cum vezi acum situația, tu fiind observator nu participant?

  • Îndepărtează-te de televizorul din mintea ta. Schimbă programul. Rescrie povestea.

  • Zâmbește.

  • Deschide ochii și trăiește. Ia decizia cea mai bună privind drumul vieții tale.

  • De fiecare dată când simți că nu faci față unei situații, întoarce-te la ecranul mental, televizorul din mintea ta și uită-te la „film” din exterior.

10. Sunt sigură că ai să găsești motivație și putere să-ți clădești viața. Ai curajul să trăiești. Zâmbește. Iubește. Mulțumește. Controlează-ți mintea. 

Te îmbrățișez cu drag,

Psiholog Angelica Burcea

http://www.abeautyworld.ro/

3 comentarii la „Limitări autoimpuse și tehnici simple pentru dezvoltare personală”