Labilitate – termen preluat din chimie pentru a caracteriza o componentă instabilă a personalităţii, în special atenţia şi afectivitatea atunci când acestea sunt foarte nestatornice. Labilitatea afectivă, numită şi variabilitate a dispoziţiei, este succesiunea rapidă sau chiar coexistenţa, sub influenţa unor factori exteriori sau a ideaţiei interne, a unor sentimente diferite şi adesea contradictorii, în domeniul intelectului ea este corolarul mobilităţii atenţiei şi al fugii de idei. Aproape că s-ar putea califica labilitatea afectivă drept „mobilitate a afectivităţii” sau „fugă de sentimente”. Se observă mai ales la copii şi la adulţii atinşi de excitaţie maniacală. În copilărie, ca şi în cazul maniei, afectivitatea şi ideaţia sunt superficiale, o stare afectivă succedându-i alteia cu o rapiditate uluitoare. Cu toate că i se aseamănă, ambivalenţa patologică se distinge de labilitatea afectivă prin caracterul ei nemotivat şi incomprehesibil.
Accesați: Dicționar de psihologie
