Site de psihologie

Jocul patologic de noroc

Jocul patologic de noroc

 

Jocul patologic de noroc (de șansă), denumit și ludomanie, este caracterizat prin preocuparea și angajarea în mod repetat în jocurile de noroc, cu consecințe negative asupra scopurilor personale, familiale sau profesionale.

Aceste consecințe pot fi minimizate sau negate de către persoana aflată în această situație din cauza caracterului egosintonic.

Dependența de jocuri de noroc, cunoscută de asemenea ca joc compulsiv sau joc de șansă patologic, este o tulburare de control al impulsurilor. Persoanele cu această tulburare nu își pot controla impulsul de a juca, chiar dacă acest lucru îi afectează în mod direct sau pe cei apropiați.

Sunt foarte preocupați de jocul de noroc (de ex. își planifică banii pentru următorul joc, se gândesc tot timpul la cum să facă rost de bani pentru a juca) și chiar atunci când știu că este foarte puțin probabil să câștige, când nu își mai permit să piardă, persoanele cu dependență de jocuri de noroc continuă să joace. Fără asistență specializată le este imposibil să controleze, să reducă sau să renunțe la acest comportament.

Unii specialiști consideră că dependența de jocuri de noroc poate fi încadrată în categoria tulburărilor obsesiv-compulsive, în cadrul cărora persoana dependentă își dă seama că gândurile sale obsesive îl duc către activități ilogice și neadecvate, dar continuă să desfășoare aceleași activități, deoarece se simte deosebit de anxioasă atunci când încearcă să le stopeze.

Pe de altă parte, adicțiile pot reprezenta într-o primă fază activități deosebit de plăcute, de exemplu, când un jucător câștigă o sumă mare de bani, se simte gratificat, înconjurat de prieteni care îl admiră, îi crește stima de sine etc.

Dar există nenumărate activități plăcute pe care le desfășurăm pe parcursul vieții și putem face diferența între acestea și comportamentul adictiv, dacă luăm în considerare cele trei caracteristici comune ale comportamentelor adictive:

  • compulsia: impulsul irezistibil de a juca, ritualurile repetitive și intruzive, gândurile ce ne îndeamnă să continuăm comportamentul adictiv;
  • pierderea controlului: incapacitatea de a rezista ispitei sau de a înceta o activitate odată ce am început-o, fără un ajutor din afară;
  • continuarea activității adictive în ciuda consecințelor negative resimțite: pierderea sănătății, umilire, probleme financiare și legale.

Persoanele dependente de jocuri de noroc sunt motivate să se angajeze în aceste activități de trei nevoi inițiale:

  • recompense psihice: atingerea unei dispoziții euforice, în paralel cu blocarea unor sentimente negative, de gol interior;
  • recompense recreaționale: petrecerea plăcută a timpului liber în compania prietenilor, mai ales în fazele de început ale adicției;
  • recompense instrumentale: performanțe ridicate neînsoțite de îngrijorări de tot felul, câștigarea unui premiu ce creează o stare de bine.

Cercetările științifice recente au descoperit că dependența reprezintă în esență ,,o  tulburare mentală provocată de schimbări persistente în structura și funcționarea creierului’’ (Alain Leschner, 2001).

Din acest motiv, tot mai mulți specialiști în domeniu, consideră că există o legătură strânsă între dependența de substanțe și celelalte comportamente compulsive.

Organizația Internațională a Sănătății a hotărât în anul 1964 că termenul de ,,dependent’’ utilizat în trecut în descrierea oricăror comportamente adictive nu va mai fi folosit în continuare decât cu privire la dependența de substanțe chimice.

Consecințele nefaste ale jocului de șansă patologic sunt următoarele:

  • Probleme profesionale – pierderea jobului, compromiterea carierei din cauza preocupării pentru jocul de noroc, care scade randamentul la serviciu și crește în schimb absenteismul;
  • Probleme cu familia, prietenii – jucătorul de noroc, în general, ascunde adevărul despre această dependență care îl stăpânește, abuzează familia sau își neglijează responsabilitățile familiale;
  • Probleme financiare – se împrumută, vinde bunuri, face datorii pentru a-și finanța adicția;
  • Probleme legale, de fraudă – furt în ultimă instanță, pentru a-și finanța dependența;
  • Boli ale stresului – insomnie, nervozitate, depresie, anxietate, culminând cu tentative de sinucidere atunci când viața însăși devine un joc de noroc.

Testul cu 20 de întrebări acreditat de ,,Gamblers Anonymous’’ poate fi autoaplicat de orice persoană care dorește să știe dacă are o problemă de dependență de jocurile de noroc.

Jucătorii dependenți de jocuri de noroc împreună cu membrii familiei lor sunt sfătuiți să caute un ajutor specializat pentru a face față acestei situații; principala problemă care se pune în legătură cu acest aspect este aceea că, mai puțin de 10% dintre dependenții de jocuri de noroc solicită ajutorul psihologic de specialitate , comparativ cu 50% dintre dependenții de droguri.