Interviul clinic în terapiile cognitiv-comportamentale (TCC)

Interviul clinic în terapiile cognitiv-comportamentale (TCC)

Caracteristici generale ale relaţiei terapeutice în TCC

Terapiile cognitiv-comportamentale reprezintă un ansamblu de tehnici bazate pe teoriile învăţării şi pe descoperirile psihopatologiei cognitive. Afirmaţia de bază este că toate comportamentele, adaptative sau neadaptative, sunt rezultatul unor scheme implicite. Acestea sunt mai mult sau mai puţin conştiente şi înglobează structuri cognitive şi sisteme de prelucrare a informaţiilor. Putem sintetiza rolul şi atitudinea terapeutului în terapia cognitiv-comportamentală astfel:

1. culege datele şi efectuează analiza funcţională a comportamentelor;

2. explică, informează, dedramatizează;

3. defineşte simptomul-ţintă, identifică factorii de menţinere şi cercetează beneficiile secundare ale acestuia;

4. alege strategia terapeutică;

5. stimulează motivaţia de participare la terapie a pacientului;

6. aplică tehnica terapeutică;

7. pune capăt relaţiei terapeutice (conform contractului terapeutic).

Interviul de evaluare cognitiv-comportamentală

Interviul de evaluare are un rol important în demararea procesului terapeutic. În mod frecvent pacientul prezintă o arie problematică nediferenţiată. Terapeutul ajută la clarificarea şi diferenţierea problemelor, reducând astfel dificultăţile la proporţii abordabile, fapt cu importante consecinţe asupra implicării pacientului în procesul terapeutic, care începe să creadă că schimbarea este posibilă.

Ghidul de interviu de evaluare cognitiv-comportamentală (J. Kirk)

1. Scurtă descriere a problemei

2. Dezvoltare:

– factori precipitanţi – evoluţie în timp – factori predispozanţi

3. Descrierea problemei în termeni

– comportamentali, cognitivi si afectivi: Ce ? Când ? Unde ? Cât de des ? Cu cine?

4 . Variabile de context şi modulatorii: – situaţionale – comportamentale – cognitive – fective – interpersonale – fiziologice

5.Factori de menţinere : – situaţionali – comportamentali – cognitivi – afectivi – interpersonali – fiziologici

6. Comportamente de evitare

7. Resurse de adaptare şi control, alte resurse

8. Istoria medicală şi psihiatrică

9. Tratamente anterioare:

– răspuns – medicaţie curentă

10. Credinţe despre problemă

11. Angajare, motivaţie

12. Situaţie psihosocială:

– familie – relaţii psihosexuale – condiţii de locuit – ocupaţie – relaţii sociale – pasiuni, interese

13.Formularea preliminară a evaluării în termeni cognitivi comportamentali.