Evenimentele traumatice experiențiate în copilărie îşi pun amprenta nu doar asupra unui sistem de procesare a informației cognitive şi emoționale aflat în dezvoltare, ci şi asupra unui sistem nervos în curs de maturizare. Impactul traumei asupra structurilor neurobiologice se poate traduce prin modificări structurale, modificări funcționale şi/sau modificări biochimice (dereglarea axei HPA). Modificările produse sunt dependente de vârstă, întrucât diferite regiuni cerebrale prezintă o vulnerabilitate crescută la vârste diferite. Studiile realizate până în prezent (sintetizate de Ford, 2009) au atras atenția asupra unor multiple structuri cerebrale care par a fi afectate de evenimentele traumatice din copilărie, alterările la nivelul acestor structuri corelând cu simptomatologia de tip stres posttraumatic: amigdala, cortexul prefrontal – atât regiunea orbitofrontală cât şi cea dorsolaterală, cortexul cingulat anterior, hipocampul, corpul calos, aria Broca.
Creierul unui copil care a suferit o traumă este afectat mai ales la nivelul structurilor frontale, care coordonează autoreglarea cognitivă și emoțională. În dezvoltarea normală, cortexul prefrontal preia controlul asupra amigdalei, structură responsabilă de reacția de alarmă/apărare, la nivelul căreia este activat circuitul primitiv de “supraviețuire”. Compromiterea de către stres a structurilor frontale duce la hiperactivarea amigdalei, care va semnaliza pericolul chiar şi atunci când se confruntă cu stimuli neutri/ambigui. Astfel se poate explica, de exemplu, atenția selectivă şi procesarea preferențială a expresiei de furie la copiii care au suferit abuzuri, sau alterarea capacității lor de discriminare a emoțiilor negative (furie versus tristețe) şi “lărgirea categoriei” de furie (Pollak, 2005). Dereglarea capacității de autoreglare se răsfrânge însă nu doar asupra procesării stimulilor emoționali, ci afectează şi controlul impulsurilor şi/sau funcționarea cognitivă (de exemplu, rezolvarea de probleme).
Sursa: „1, 2, 3…Paşi în reabilitarea copilului care a suferit o traumă. Ghid pentru terapeuți”, Mighiu C. (coordonator), Benga, O., & Muntean, D., 2009, Editura Spiru Haret Iaşi.
