Hiper-Creier, Hiper-Corp: problema cu IQ-ul înalt

Hiper-Creier, Hiper-Corp: problema cu IQ-ul înalt

Un nou studiu a scos la iveală riscul de tulburări psihologice și fiziologice la persoanele cu IQ crescut comparativ cu media populației. Cercetătorii raportează că 20% dintre membrii Mensa, având un IQ de 130 și peste, au un diagnostic de tulburare de anxietate, comparativ cu 10% din publicul general

Hiper-Creier, Hiper-Corp: problema cu IQ-ul înalt

Sumar: Un nou studiu a scos la iveală riscul de tulburări psihologice și fiziologice la persoanele cu IQ crescut comparativ cu media populației. Cercetătorii raportează că 20% dintre membrii Mensa, având un IQ de 130 și peste, au un diagnostic de tulburare de anxietate, comparativ cu 10% din publicul general.

Un nou studiu publicat în jurnalul Intelligence raportează că persoanele cu inteligență crescută au un risc crescut semnificativ de a suferi de o varietate de tulburări psihologice și fiziologice.

Coordonatorul studiului, Ruth Karpinski, spune că rezultatele au implicații atât asupra studiului inteligenței, cât și asupra psihoneuroimunologiei, care examinează modul în care răspunsurile stresului la mediul înconjurător influențează comunicarea dintre creier și sistemul imunitar.

Concluziile noastre sunt relevante deoarece o parte semnificativă dintre acești indivizi suferă zilnic ca rezultat al suprastimulării lor emoționale și fizice unice. Este important pentru comunitatea științifică să examineze IQ înalt ca fiind centrul sistemului de mecanisme care sunt implicate în aceste dereglări” spune ea.

Karpinski și colegii ei au dezvoltat o teorie conform căreia indivizii cu abilități cognitive înalte reacționează la mediul înconjurător cu un răspuns emoțional și comportamental supra-excitabil. Parțial datorită acestei atenții crescute asupra împrejurimilor, persoanele cu IQ crescut tind să experimenteze un sistem nervos central supra-excitabil, hiperactiv.

O insultă minoră precum o etichetă de îmbrăcăminte sau un sunet nenatural pot declanșa un răspuns de nivel scăzut, de stres cronic, care apoi activează răspunsul hiper corporal. Atunci când sistemul nervos simpatic devine activat cronic, acesta se regăsește într-o stare continuă de luptă, fugă sau îngheț, care declanșează o serie de schimbări imune atât în corp cât și în creier – schimbând comportamentul, starea și funcționarea” explica Dr. Nicole Tetreault, co-autor.

Pentru a explora această ipoteză, Karpinski și colegii ei au intervievat 3.715 membri ai organizației Mensa America, ale căror scoruri IQ înregistrate sunt egale cu sau mai mari de 130. Fiecare dintre aceștia au fost rugați să raporteze propriile experiențe cu privire la tulburări afective și anxioase diagnosticate și/sau suspectate, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), tulburări de spectru autist (TSA) și boli fiziologice, inclusiv boli autoimune, alergii de mediu sau alimentare, și astm. Echipa a comparat datele colectate din chestionare cu media statistică națională pentru fiecare boală sau tulburare.

Dacă inteligența nu ar fi fost un factor de risc pentru aceste boli și tulburări, am vedea o distribuție similară între cele două grupuri” explică Audrey Kinase Kolb, co-autor. „Totuși, în acest studiu, populația indivizilor Mensa a obținut scoruri semnificativ mai mari în toate aspectele. De exemplu, doar puțin peste 10% dintre americani au fost diagnosticați cu tulburare de anxietate, comparativ cu 20% dintre Mensani. În aceste condiții, a avea un coeficient de inteligență înalt este corelat cu a avea de la 2 până la 4 ori șansa de a fi diagnosticat, comparativ cu media americanilor.”

În timp ce situarea în extrema dreaptă a distribuției este în general considerată „un dar” ce duce către rezultate excepționale, nu este întotdeauna cazul” spune Karpinski. „Aceia cu un IQ înalt posedă supra-excitabilitate unică, ceea ce poate fi în același timp și remarcabilă și incapacitantă pe mai multe niveluri”.

Rezultatele sunt surprinzătoare, având în vedere că studiile precedente au arătat inteligența superioară ca fiind un factor protector pentru multe efecte de sănătate, inclusiv tulburări cardiace, accident vascular cerebral, cancer cauzat de fumat, boli respiratorii și demență. Totuși, aceste tulburări și boli nu își au rădăcina în mod specific într-o dereglare imunitară. În plus, aceste studii au analizat creșterile de IQ, dar nu au inclus participanți supradotați din punct de vedere al inteligenței în eșantioanele lor.

Știm că pentru multe dintre tulburările examinate există o combinație de genetică și de mediu pentru ca ele să se manifeste” spune Karpinski. „Rezultatul acestui studiu susține teoria noastră hiper-creier/hiper-corp, care poate ajuta viitoarele studii cu privire la inteligența crescută ca piesă genetică potențială într-un puzzle psihoneuroimunologic.”

Traducere după articolul original: Psiholog Andreea Teodora Tudor

Sursa: https://neurosciencenews.com/iq-hyper-brain-body-7720/

Studiul original: High intelligence: A risk factor for psychological and physiological overexcitabilities, Karpinski, R.I., Kinase Kolb, A.M., Tetreault, N.A., Borowski, T.B publicat online în revista Intelligence, 8 Octombrie 2017

563 de comentarii la „Hiper-Creier, Hiper-Corp: problema cu IQ-ul înalt”