Funcțional – care priveşte o funcţie. Psihologia funcţională este o metodă de abordare a activităţii mentale. În loc de a se întreba: „Care este natura vieţii psihice?” (punct de vedere structural) sau „Cum se desfăşoară operaţiunile mentale’?” (punct de vedere mecanicist), ea cercetează cauzele fenomenelor psihologice, semnificaţia lor, valoarea lor adaptativă (care este funcţia emoţiei, a visului etc.). Punctul său de vedere este dinamic. Psihologia funcţională pune problema conduitei şi ajunge la acţiunea practică, deoarece scopul postulat dictează căutarea mijloacelor. Dacă, de exemplu, considerăm somnul o funcţie de apărare contra epuizării, iar în anumite nevroze vedem rezultatul unei suprasolicitări, ne vom gândi să instituim cure de somn pentru a trata tulburările nevrotice. Educaţia nouă este funcţională, în sensul că ea nu mai consideră inteligenţa ca pe o entitate, ci ca pe un instrument aflat la dispoziţia copilului. Pentru ca acesta să se servească de el, trebuie să-i simtă nevoia, trebuie trezit interesul său în această direcţie. Tocmai ţinând seama de trebuinţele şi de interesele copilului îl putem mai bine instrui şi îi putem dezvolta resursele naturale.
Accesați: Dicționar de psihologie
