Evenimente traumatice – după Foa et al. (2007)

Evenimente traumatice – după Foa et al. (2007)

Reacții comune la traumă

Atunci când experimentați un eveniment traumatic, este normal să aveți reacții emoționale sau fizice puternice, care rămân și după ce evenimentul traumatic s-a încheiat.

Aceste reacții pot dura câteva zile sau săptămâni.

În funcție de gravitatea și circumstanțele traumei și de sprijinul ulterior disponibil, reacțiile de stres pot dura mai multe zile sau săptămâni.

Reacțiile frecvente legate de stresul traumatic sunt prezentate mai jos:

Fizice

  • oboseală
  • probleme de somn
  • greață
  • coșmaruri
  • neliniște
  • dureri de cap
  • stare de alertă excesivă
  • tresăriri

Cognitive

  • concentrare scăzută
  • gânduri intruzive
  • dezorientare
  • confuzie
  • atenție și memorie scăzute
  • imagini vizuale ale evenimentului

Emoționale

  • frică
  • amorțeală și detașare
  • evitare
  • deprimare
  • vină
  • sensibilitate crescută
  • anxietate și panică
  • retragere și durere emoțională

Acestea sunt reacții normale. Deși dureroase, ele fac parte din procesul natural de vindecare prin care trecem, pe măsură ce mintea și corpul se împacă cu ceea ce s- întâmplat.

Există mai multe lucruri pe care le puteți face pentru a avea grijă de dumneavoastră și pentru a promova recuperarea după evenimente stresante, cum ar fi:

  • Recunoașteți că ați trecut printr-o experiență stresantă și admiteți că veți avea parte de anumite reacții la aceasta. Negarea excesivă sau refuzul de a accepta emoțiile legate de această experiență pot întârzia procesul de recuperare.
  • Reamintiți-vă zilnic că nu sunteți anormal și că puteți și faceți față; nu fiți furios cu dumneavoastră pentru că sunteți supărat.
  • Evitați consumul excesiv de alcool sau de medicamente pentru a face față stresului.
  • Evitați luarea unor decizii majore sau schimbări majore ale vieții.
  • Nu încercați să blocați gândurile despre ceea ce s-a întâmplat; doar confruntându-vă treptat cu ceea ce s-a întâmplat, vă va ajuta să vă acceptați experiența traumatică.
  • Nu vă închideți în propria persoană; vorbiți cu oamenii și împărtășiți experiențele dumneavoastră cu ceilalți atunci când apar oportunități. Acest lucru poate fi uneori inconfortabil, dar discutarea problemelor poate fi utilă în tratarea traumelor.
  • Încercați să mențineți o rutină obișnuită; țineți-vă ocupat și structurați-vă activitățile zilnice.
  • Asigurați-vă că nu evitați în mod inutil anumite activități sau locuri.
  • Dați-vă timp să vă odihniți dacă suferiți de oboseală și amintiți-vă că exercițiile fizice, realizate în mod regulat sunt foarte importante.
  • Lăsați prietenii și familia să vă cunoască nevoile și să vă accepte reacțiile; ajutați-i să vă ajute, lăsându-i să știe când sunteți obosiți, când aveți nevoie de timp sau când aveți nevoie să vorbiți sau să fiți în compania cuiva.
  • Faceți-vă timp pentru a vă relaxa; puteți folosi o tehnică formală, cum ar fi relaxarea musculară progresivă sau doar lăsați-vă absorbiți într-o activitate relaxantă, cum ar fi grădinăritul sau ascultatul muzicii – acest lucru ajută organismul și sistemul nervos să se așeze și să se reajusteze.
  • Dacă trauma cu care v-ați confruntat dă naștere unor amintiri sau emoții dintr-o altă situație stresantă din trecut sau chiar din copilărie, fără legătură cu trauma, încercați să nu le lăsați să se amestece; păstrați-le separat și tratați-le separat.
  • Exprimați-vă sentimentele pe măsură ce apar; fie că le discutați cu cineva, fie că le scrieți într-un jurnal – exprimându-le astfel contribuiți la procesul de vindecare.

Sursa: Reziliență și manifestări clinice în comportamentul persoanelor izolate, dispărute, reținute sau capturate. Ghid operațional pentru psihologii SERE, de Vasile Marineanu