Sari la conținut

Etica și confidențialitatea în procesul terapeutic

Etica și confidențialitatea în procesul terapeutic

Nuță Elena Alexandra

De ce este importantă etica în procesul terapeutic și de ce este important ca psihoterapeuții să respecte standardele etice?

În primul rând, psihoterapia reprezintă un proces prin care psihoterapeutul pune la dispoziția clienților care întâmpină anumite dificultăți serviciile sale în schimbul unei sume de bani. În acest proces, serviciile sunt oferite în beneficiul clienților și pentru a proteja clientul, pentru a face un bine. Etica face parte din profesia psihoterapeutului, este avizată de asociații la nivel național și/sau internațional, fiind transpusă în principii și standarde care alcătuiesc anumite coduri (Ciorbea, 2015). Totodată, codurile etice în profesia de psiholog/psihoterapeut au rolul de a informa și de a câștiga încrederea oamenilor, a publicului larg în vederea formării unei imagini clare asupra psihologiei și psihoterapiei și a modului în care psihologii și psihoterapeuții își desfășoară activitatea. În plus, etica, principiile și standardele sale influențează conduita psihologilor și psihoterapeuților astfel încât să fie adoptate comportamente adecvate și dezirabile, pe de o parte, iar pe de altă parte, să fie împiedicate sau pedepsite, trase la răspundere comportamentele neadecvate, inacceptabile sau indezirabile în acord cu normele (Ciorbea, 2015).

Referitor la principiile etice, au fost alese patru principii conform EFPA (2005), și anume: respectarea drepturilor și demnității unei persoane, competența, responsabilitatea și integritatea. De asemenea, fiecare principiu din cele patru menționate cuprinde mai multe aspecte. Astfel, confidențialitatea împreună cu consimțământul informat și libertatea de consimțământ, alături de respectul general și autodeterminare fac parte din principiul respectării drepturilor și demnității persoanelor. Totodată, conștientizarea etică este inclusă la principiul competenței (EFPA, 2005).În ceea ce privește confidențialitatea, psihoterapeutul are sarcina de a proteja clientul prin păstrarea confidențialității, oferirea de asistență în ceea ce privește drepturile clienților, protejarea informațiilor și datelor oferite de către clienți prin limitarea divulgării, evitarea divulgării accidentale, cererea permisiunii pentru înregistrări audio-video, respectând codul etic și drepturile clientului (BPS, 2009; EFPA, 2005). De asemenea, încă din prima ședință este necesar ca terapeutul să informeze clienții despre confidențialitate și despre dreptul acestora la consimțământ informat. Astfel, încă din prima ședință, clienții trebuie informați despre procedurile și activitățile profesionale desfășurate în timpul și pe parcursul procesului terapeutic, despre clarificarea procedurilor de evidență și păstrare a rapoartelor, datelor și informațiilor, fiind necesar ca fiecare client să-și dea acordul de a se implica în acest proces înainte de începerea propriu-zisă și pe parcursul desfășurării ședințelor (EFPA, 2005; Mitrofan, 2018). Dreptul la consimțământ informat oferă clienților informarea necesară înainte de începerea procesului terapeutic astfel încât clientul să ia o decizie informată referitor la începerea terapiei (Mitrofan, 2005). Acesta reprezintă o modalitate de a forma și dezvolta proceduri în vederea informării clienților despre drepturile lor în terapie, care poate stimula clientul să fie mai activ și implicat în procesul terapeutic sau poate amplifica potențialul uman și dorința de a ajunge la versiunea dorită, îndeplinind astfel scopul terapiei (Mitrofan, 2018).

În alegerea informată și luarea deciziei de a începe și continua sau de a întrerupe și renunța procesul terapeutic, există anumite aspecte importante care ar putea determina sau influența clientul în vederea alegerii sale. Printre aceste aspecte se pot afla beneficiile și riscurile terapiei, scopurile terapiei, confidențialitatea și limitele sale, responsabilitățile clientului și ale terapeutului, durata terapiei, serviciile care sunt la dispoziția clientului, costurile terapiei în balanță cu statutul financiar al clientului (Mitrofan, 2005).

Conștientizarea etică din cadrul principiului competență se referă la cunoașterea eticii profesionale, a principiilor etice, familiarizarea cu Codul etic, cu deontologia profesiei, precum și dezvoltarea profesională, integrarea eticii și aplicarea principiilor sale în practica profesională (BPS, 2009; EFPA, 2005). Acest principiu presupune o documentare solidă asupra eticii, o cunoaștere aprofundată a principiilor etice, o dezvoltare continuă a profesiei în vederea integrării acestor standarde etice în practica profesională a psihoterapeutului. De asemenea, acesta implică și respectarea celorlalte principii etice în vederea promovării și desfășurării profesiei de psihoterapeut în bune condiții, cu o bună cunoaștere și dedicare, în acord cu principiile etice, cu respectarea clienților și a drepturilor acestora. Respectarea acestora face din profesia de psihoterapeut o profesie nobilă, în ajutorul oamenilor și a dezvoltării acestora, a atingerii potențialului maxim și dezvoltării personale. În plus, respectarea eticii profesionale împiedică realizarea unor acte sau activități care sunt împotriva oferirii de asistență clienților, abuzului în serviciu, încălcării normelor și standardelor. O bună cunoaștere a acestora face parte din procesul terapeutic și reprezintă profesionalismul psihoterapeutului. Aceste principii etice pot consolida bazele unei relații terapeutice autentice, aceasta reprezentând unul dintre cei mai importanți factori care duc la succesul și atingerea scopurilor procesului terapeutic (Mitrofan, 2005).

Pe de altă parte, sunt anumite practici care sunt considerate greșite din perspectivă etică, iar încălcarea principiilor etice atrage de la sine anumite consecințe pe plan profesional. Astfel de practici nerecomandate cuprind acțiuni care implică activități sexuale cu clienții sau cu supervizorii, acțiuni legate de aspecte economice (ex. afaceri cu clientul), alte practici care privesc încălcarea confidențialității și acțiuni referitoare la competență (Mitrofan, 2005).

Dar ce se întâmplă în cazul în care în procesul terapeutic sunt implicați copii minori? Ce se întâmplă cu confidențialitatea în terapia de grup? În aceste situații specifice, în acord cu Codul etic, psihoterapeutul ce face și cum procedează?

În cazul în care sunt implicați minori în procesul terapeutic, este necesar ca psihoterapeuții să sublinieze limitele confidențialității și să protejeze informațiile sau interesele acestora (EFPA, 2005; Mitrofan, 2018). De asemenea, pentru începerea procesului terapeutic, este necesar acordul din partea unei terțe părți, care în cazul de față al copiilor sub vârsta de 18 ani, este reprezentată de un părinte sau tutore. Chiar și în aceste cazuri, este nevoie ca interesele minorului să fie respectate și protejate (Mitrofan, 2018).

În terapia de grup, este necesar să se discute cu clienții și chiar să semneze un contract care vizează confidențialitatea celorlalți participanți astfel încât să nu se scrie, discute, înregistreze ceea ce se discută, pentru ca aspectele din cadrul grupului terapeutic să nu ajungă cunoscute în afara grupului. În plus, terapeutul trebuie să asigure și să garanteze confidențialitatea din partea sa pentru fiecare membru al grupului și să aducă în discuție limitele confidențialității în cadrul terapiei de grup (Mitrofan, 2018).

În concluzie, etica și confidențialitatea reprezintă aspecte deosebit de importante în procesul terapeutic, constituie elemente de bază în consolidarea relației terapeutice și influențează într-un mod semnificativ rezultatele terapiei.

Referințe bibliografice

Ciorbea, I. (2015). Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice. București: Editura Trei.

European Federation of Psychologists Associations. (2005). Meta-Code of Ethics. European Federation of Psychologists Associations.

Mitrofan, I. (2005). Orientarea experiențială în psihoterapie. București: Editura SPER.

Mitrofan, I. (2018). Psihoterapie (repere teoretice, metodologice și aplicative). București: Editura SPER.

The British Psychological Society. (2009). Code of Ethics and Conduct. Guidance published by the Ethics Committee of the British Psychological Society. The British Psychological Society.

Despre autor

Nuță Elena Alexandra, licențiată în psihologie, masterandă în cadrul programului de studii Psihologia Sănătății – Cercetare Clinică și Optimizare Comportamentală, din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.

Arii de interes: psihologia clinică, psihoterapia, psihologia educațională, consilierea școlară și vocațională, cercetarea.