eHealth applications – monitorizarea și managementul anxietății prin intermediul aplicațiilor mobile
Ana-Maria Vioreanu, Mădălina Istrate, Daniela Nistor
Universitatea din București, Departamentul de Psihologie
Introducere
Cercetările arată faptul că majoritatea tulburărilor mintale își au debutul în adolescență și tinerețe, jumătate din cazuri fiind diagnosticate în jurul vârstei de 14 ani. Multe dintre acestea pot fi manageriate cu succes, în special dacă sunt identificate timpuriu, însă stigma asupra sănătății mintale și asupra căutării ajutorului de specialitate este un obstacol semnificativ în drumul către recuperare. O metodă eficientă de a reduce stigma este aceea de a deține cât mai multe cunoștințe în legătură cu tulburările mintale și de modificare a atitudinilor față de acești oameni. Tinerii au la dispoziție o multitudine de surse de informație, iar aplicațiile de eHealth aduc un bonus considerabil în acest proces (King, Cianfrone, Korf-Uzan, & Madani, 2015).
Într-un studiu din anul 2019, Lipschitz și colaboratorii au evaluat interesul participanților (veterani, cu diagnostic ICD-10, inclusiv cu tulburări din spectrul anxietății) de a utiliza aplicații de sănătate mintală, și factorii implicați în decizie.
Conform rezultatelor, majoritatea participanților (73.1%) s-au arătat interesați să utilizeze aplicații de sănătate mintală. Cel mai mare interes al participanților în privința a ceea ce ofereau aplicațiile de sănătate mintală a fost îmbunătățirea activității fizice, a calității somnului, restructurarea cognitivă (schimbarea gândurilor negative sau de auto-critică) și activarea comportamentală (implicarea în mai multe activități).
Printre motivele refuzului utilizării aplicațiilor de sănătate mintală, pe lângă a nu avea un device corespunzător (smartphone sau tabletă) sau a nu știi unde să găsească astfel de aplicații, participanții au raportat și lipsa dovezilor eficienței și nesiguranța protejării datelor personale.
În schimb, recomandarea aplicațiilor de sănătate mintală din partea medicului/terapeutului a reprezentat un factor ce a crescut interesul participanților, ceea ce arată disponibilitatea persoanelor către acest tip de aplicații.
Astfel, îndrumarea pacienților cu tulburări de anxietate în timpul sau după finalizarea terapiei către utilizarea unei aplicații precum MindShift poate avea un efect benefic asupra simptomatologiei, pacienții arătându-se interesați de astfel de aplicații.
Marshall, Dunstan și Bartik (2019) au investigat aplicațiile disponibile pe Apple App Store și Google Play ce afirmau că oferă o intervenție asupra simptomatologiei anxietății și depresiei. Deși aplicațiile de tip self-help pot prezenta beneficii, conform autorilor există riscul de a face rău persoanelor cu depresie sau anxietate, dacă acestea utilizează aplicații netestate sau care nu au o bază științifică.
Conform rezultatelor, din 293 de aplicații identificate, doar 3.41% dintre acestea aveau studii de eficacitate publicate, doar 30.38% dintre aplicații au fost create de o echipă ce a inclus practicieni sau experți din domeniul sănătății mintale și doar 20.48% dintre aplicațiile existente erau afiliate cu o organizație, universitate sau centru medical.
În privința costurilor, 74.06% dintre aplicații erau gratuite, ceea ce este benefic pentru persoanele interesate, crescând șansele să aleagă să utilizeze o aplicație de sănătate mintală, dar totodată există riscul de a alege o aplicație ce oferă tratament nepotrivit.
În acest articol vom prezenta pe scurt o aplicație utilă în monitorizarea simptomatologiei din sfera anxietății cu implicații în psiho-educație, auto-monitorizare și auto-reglare în special în rândul adolescenților și adulților tineri.
Despre MindShift
MindShift este o aplicație de tip self-help creată de asociația Anxiety Canada și the British Columbia Mental Health and Addiction Services, destinată adolescenților și adulților tineri în principal dar nu numai, utilă pentru managerierea mai multor tipuri de anxietăți precum: grija generală, anxietatea socială, perfecționismul, atacurile de panică și fobiile, în general cazuri ușoare și moderate ca severitate.
Asociația Anxiety Canada susține studiul anxietății, oferind cercetătorilor oportunitatea de a utiliza aplicația MindShift și oferindu-le promovare în mediul online, cât și posibilitatea de a recruta participanți. Voluntarii pot participa la studiile disponibile pe site-ul Anxiety Canada, în secțiunea de research (ex. COVID-19: Student stress, coping, and resilience study; Anxiety as a Symptom Among Adolescent Females: SubClinical Characteristics and Influences of Parenting and Peer Relationships).
Un studiu relevant aflat în desfășurare este Community Applications of the MindShift App, al cărui obiectiv este evaluarea eficienței aplicației MindShift în gestionarea anxietății și a distresului psihologic. Studiul este unul de lungă durată, cu termenul limită pentru colectarea datelor – anul 2022. Participanții trebuie să efectueze evaluarea nivelului inițial de anxietate și distres psihologic, urmând să utilizeze aplicația MindShift pentru 16 săptămâni și apoi să completeze evaluări de tip follow-up ale anxietății și distresului.
Pe lângă aplicația MindShift, Anxiety Canada pune la dispoziția persoanelor cu anxietate ușoară sau moderată My Anxiety Plan, pentru adulți sau copii – un set de module online ce cuprind o componentă de psiho-educație și strategii practice pentru gestionarea anxietății (ex. strategii de relaxare și mindfulness, tehnici de restructurare cognitivă, tehnici de expunere, abordarea fobiilor specifice).
Avantajele aplicației MindShift
- oferă o gamă largă de informații necesare pentru psiho-educația oamenilor cu privire la conceptul de anxietate: Ce este? Ce se întâmplă cu noi când suntem anxioși? Când anxietatea devine o problemă ? Ce o generează? Cum poate fi manageriată?
- sunt oferite informații și despre ce este și cum utilizează aplicația conceptele terapiei cognitiv-comportamentale (CBT) și care este efectul acesteia asupra anxietății;
- acoperă mai multe tehnici terapeutice precum:
- restructurarea cognitivă
- exerciții de mindfulness și relaxare
- journaling
- expunerea gradată
- activare comportamentală
- carduri de coping
- provocări comportamentale
- trasarea de obiective
- oferă posibilitatea împărtășirii progresului cu terapeutul;
- verifică starea actuală a utilizatorului (pe o scală de la 1 la 10 care este nivelul de anxietate) și oferă tipuri și metode personalizate de combatere a simptomatologiei de anxietate.
Dezavantajele aplicației MindShift
- ca în cazul oricărei aplicații de sănătate mintală un mare factor ce poate împiedica progresul este complianța utilizatorului (dacă urmează sau nu indicațiile date de aplicație);
- nivelul de continuitate pe care utilizatorul îl oferă experienței utilizării aplicației (pe ce perioadă este utilizată aplicația și la ce intensitate);
- există doar material audio, fără scris și vizual (ex. filmulețe).
- Website-ul aplicației: https://www.anxietycanada.com/resources/mindshift-cbt/
Baza științifică
Studiul 1
Paul și Fleming (2018) au realizat un studiu pentru a identifica cât de eficientă este aplicația MindShiftTM în ameliorarea simptomelor de anxietate și depresie. Aceștia au utilizat un eșantion format din 18 participanți adolescenți (2 de genul masculin și 16 de genul feminin) cu o medie de vârstă de 19 ani. La început au fost 104 persoane considerate pentru studiu dar după aplicarea criteriilor de excludere s-a ajuns la acest număr.
Participanții au trebuit să utilizeze aplicația timp de 3 săptămâni, de 5 ori pe săptămână cel puțin 15 minute pe zi. S-a realizat o analiză de baseline prin administrarea a 4 chestionare de tipul self-report: PHQ – 15 pentru a măsura anxietatea somatică, GAD – 7 pentru a măsura anxietatea generalizată, PHQ – 9 pentru a măsura nivelul depresiei și PHQ – Panic pentru a măsura simptomele de panică. De asemenea, au fost administrate și 3 întrebări deschise cu privire la satisfacția participanților față de aplicație ( ex: „Per total cât de satisfăcut ai fost cu MindShiftTM? Explică”). Chestionarele și întrebările au fost administrate atât la început cât și după prima și a treia săptămână. Înainte de începerea studiului, participanții au fost instruiți cu privire la modul de funcționare a aplicației.
Autorii au descoperit că utilizarea aplicației a avut un efect semnificativ statistic asupra reducerii atât a simptomelor de anxietate cât și a celor de depresie, în schimb în ceea ce privește simptomatologia de panică nu a existat o diferență notabilă statistic. La început, jumătate dintre participanți prezentau simptome de anxietate somatică, după săptămâna a treia procentajul s-a redus la 18%. De asemenea, procentajul celor care nu mai manifestau simptome generale de anxietate a crescut cu 29.2%. În ceea ce privește simptomatologia depresivă, persoanele care manifestau o depresie moderată s-a redus de la 22% la 6.3% în săptămâna a treia.
Limite ale studiului: eșantionul a fost unul mic, nu s-a făcut diferențierea între diferitele activități puse la dispoziție de aplicație și efectul lor asupra simptomatologiei. Pentru o mai bună validitate a aplicației este nevoie de studii de replicare care să conțină eșantioane mai mari.
Studiul 2
Pentru a veni în sprijinul inițiativei de a folosi cât mai multe surse de psiho-educație în populația tânără, o echipă de specialiști de la spitalul de copii BC din Vancouver, au făcut mai multe studii de caz în care au abordat implicarea tineretului în serviciile de eHealth cu scopul de a reduce stigma și de a promova metode inovative de protejare a sănătății mintale și a stării de bine psihologic. Printre instrumentele folosite se regăsește și aplicația MindShift, pe care echipa de cercetători o descrie ca fiind „o aplicație mobilă gratuită, ușor de utilizat, pentru a ajuta tinerii să facă față sentimentelor de anxietate. MindShift este conceput pentru a ajuta tinerii să învețe cum să se relaxeze, să dezvolte modalități mai utile de gândire și să identifice pașii activi care îi vor ajuta să se ocupe de anxietatea lor”. Participanții care au trăit cu experiența depresiei și anxietăţii au fost implicați în proiecte de dezvoltare pentru această aplicație și de îmbunătățire a instrumentelor acesteia, astfel, dezvoltatorii proiectului fiind capabili să obțină insight-uri și feedback centrat direct pe problematica principală (King, Cianfrone, Korf-Uzan, & Madani, 2015).
Studiul 3
Un alt review din literatura de specialitate a clasat diferite instrumente și aplicații online pentru mai multe tipuri de tulburări. MindShift se regăsește în secțiunea aplicațiilor de urmărire, care permite specialiștilor în sănătate mintală și pacienților posibilitatea monitorizării la distanță a simptomelor prin colectare activă (chestionare, jurnale, evaluări subiective ale dispoziției) și pasivă de date (colectarea informațiilor prin intermediul senzorilor din dispozitive, referitoare la locație, înregistrarea activității fizice, implicarea socială) (Van Ameringen, Turna, Khalesi, Pullia, & Patterson, 2017).
Studiul 4
În alte articole care prezintă studii de caz pe problematica tulburării de anxietate generalizată, se menționează utilitatea aplicației MindShift, precizându-se că pacienții o găsesc ușor de utilizat, o găsesc ca fiind o sursă facilă de informații cu privire la diverse probleme de anxietate și foarte bună în auto-monitorizarea stărilor zilnice și relaxare. De asemenea, utilizată împreună cu alte instrumente, în timp, unii pacienți au indicat o scădere semnificativă în intensitatea simptomatologiei anxioase (Cash & Schwab-Reese, 2020).
Concluzie
Aplicația MindShift întrunește criteriile de calitate menționate, protocolul fiind bazat pe intervenția de tip cognitiv-comportamental, intervenție evidence-based, aplicația având în prezent în desfășurare un studiu de validare și fiind creată în cadrul unei asociații specializate în cercetare și intervenția asupra anxietății, în colaborare cu mai multe universități și organizații de sănătate mintală.
Bibliografie
Cash, S., & Schwab-Reese, L. (2020). When adolescent offline risks behaviors go online. Technology and Adolescent Health, 58-78.
King, C., Cianfrone, M., Korf-Uzan, K., & Madani, A. (2015). Youth engagement in eMental health literacy. Knowledge Management & E-Learning, 7(4), 646-657.
Lipschitz J., Miller C.J., Hogan T.P., Burdick K.E., Lippin-Foster R., Simon S.R., Burgess J. (2019). Adoption of Mobile Apps for Depression and Anxiety: Cross-Sectional Survey Study on Patient Interest and Barriers to Engagement. JMIR Mental Health, 6, 1.
Marshall, J. M., Dunstan, D. A., & Bartik, W. (2019). The Digital Psychiatrist: In Search of Evidence-Based Apps for Anxiety and Depression. Frontiers in psychiatry, 10, 831.
Paul, A. M., & Fleming, C. J. (2018). Anxiety Management on Campus: An Evaluation of a Mobile Health Intervention. Journal of Technology in Behavioral Science, 4, 58-61.
Van Ameringen, M., Turna, J., Khalesi, Z., Pullia, K., & Patterson, B. (2017). There is an app for that! The current state of mobile applications (apps) for DSM-5 obsessive-compulsive disorder, posttraumatic stress disorder, anxiety and mood disorders. Depression and Anxiety, 1-14.
Despre autori
- Masterande în cadrul programului de Psihologia Sănătății – Cercetare Clinică și Optimizare Comportamentală, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
- Arii de interes în cercetare clinică, psihologie evoluționistă și psihologia educației.
