Efectele relațiilor sociale pozitive asupra anxietății și depresiei

Efectele relațiilor sociale pozitive asupra anxietății și depresiei

Onofrei Anca-Gabriela

Cu toții avem nevoie, în dezvoltarea noastră, de relații sociale. Fie că sunt reprezentate de: relații de colegialitate, relații de prietenie, relații de cuplu sau simple interacțiuni pe care le avem în decursul unei zile, relațiile sociale sunt prezente în permanență în viața noastră și reprezintă fundamentul pe care se clădesc legăturile dintre oameni.

De-a lungul timpului, sociologi renumiți au încercat diferite și vaste clasificări ale relațiilor. Pitirim Sorokin identifică 7  tipuri de relații:

  • Relații de interstimulare, constituite prin acțiunea de a face sau a nu face ceva, deoarece indivizii se pot influența reciproc nu numai pentru a face ceva, ci și pentru a nu face;
  • Relații cu caracter: unilateral și bilateral;
  • Relații de durată, permanente, temporare;
  • Relații antagonice și de solidaritate;
  • Relații directe, nemijlocite și relații indirecte;
  • Relații conștiente, intenționate și inconștiente, neintenționate;
  • Relații formale și neformale

În timp ce, Max Weber, identifică 2 tipuri de relații: comunitare (bazate pe atitudini subiective) și asociative (se orientează spre acțiunea bazată pe interes rațional calculat).

Dacă sociologia s-a ocupat cu identificarea tipurilor de relații, psihologia încearcă să găsească utilitatea acestora și impactul pe care acestea îl au asupra diferitelor concepte psihologice.

În ceea ce privește personalitatea, relațiile interpersonale au un rol major în dezvoltarea acesteia. Influențele dinspre relațiile interpersonale pe care le avem de-a lungul timpului (și în special până în perioada tinereții, când personalitatea ni se consolidează) pot fi pozitive sau negative asupra formării personalității noastre.

Întrebarea care se pune este: Cum știm dacă ne aflăm într-o relație socială pozitivă sau negativă? Acest lucru îl putem clarifica chiar noi înșine prin urmărirea indicatoriilor prezenți pentru fiecare timp de relație socială.

Relația socială pozitivă se identifică prin:

  • Stare de bine
  • Fericire, bucurie
  • Dorința de a revedea persona cu care am format această legătură
  • Sentiment de împlinire
  • Succes în îndeplinirea planurilor
  • Optimism

Relația socială negativă se identifică prin:

  • Întristare
  • Găsirea de scuze pentru a amâna diferite ieșiri
  • Nefericire, pesimism
  • Stare de dispoziție predominant negativă

Odată cu vârsta, adulții caută în mod activ relații care sunt cele mai satisfăcătoare și desființează celelalte legături. Conform teoriei selectivității socio-emoționale (SST), indivizii caută parteneri sociali în concordanță cu obiectivele lor mai largi, iar obiectivele adulților în vârstă sunt axate pe optimizarea bunăstării emoționale (Carstensen, Isaacowitz și Charles, 1999).

SST susține că pentru oamenii de toate vârstele, orizonturile temporale (adică modul în care oamenii percep timpul rămas în viața lor) determină obiective motivaționale pentru toate aspectele comportamentului, inclusiv selectarea partenerilor sociali.

În momentele dificile, avem  nevoie de alți oameni pe care îi considerăm aproape sufletește pentru a ne împărtăși problemele și pentru a primi suport emoțional. Chiar și atunci când suntem fericiți (am fost promovați, plecăm într-o vacanță mult visată, ne căsătorim, urmează să avem un copil, am obținut o mărire de salariu) simțim nevoia și dorim să ne împărtășim bucuria cu alții.

Foamea de contact social, dorința intrinsecă de a avea cu cine ne sfătui / vorbi, ne determină să formăm relații sociale. Ce rol au acestea în viața noastră? Pe lângă cele menționate anterior, acestea ajută la diminuarea nivelului de anxietate sau reducerea/remisia simptomelor depresive.

Rolul relațiilor sociale pozitive asupra anxietății

Anxietatea reprezintă un subiect de interes al cercetătoriilor din psihologie, întrucât efectele acesteia pot fi devastatoare pentru psihicul individului, dar și pentru dezvoltarea personală a acestuia.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de reacții ale unei persoane anxioase?  Ei bine, modificări ale tonului dispoziției, neliniștea, încordarea, problemele de concentrare, incapacitatea de a se gândi la orice altceva, reprezintă cele mai frecvente simptome / reacții ale unei persoane cu un nivel mediu de anxietate.

Ce impact are anxietatea asupra calității vieții? Diminuarea relațiilor sociale, atacurile de panică, scăderea apetitului, modificări ale calității somnului, accelerarea frecvenței respiratorii sunt doar câteva dintre efectele pe care anxietatea le produce asupra calității vieții.

Legătura dintre relațiile sociale pozitive și anxietate? De-a lungul timpului, studiile au arătat faptul că anxietatea este principala cauză a diminuării relațiilor sociale. Anxietatea de a iniția conversații cu cineva necunoscut produce sentimente precum: teamă, rușine, frica de respingere, toate acestea diminuând relațiile sociale de-a lungul vieții. Ne putem afla, fără voia noastră, în relații sociale negative – dorința de a nu strica o prietenie, teama de a rămâne singuri sau imposibilitatea de a rupe legătura cu cineva, ne determină să rămână ancorați în relații toxice / distructive. De cealaltă parte, se regăsesc relațiile sociale pozitive care aduc plus valoare vieții noastre, ajutându-ne să depășim obstacole și permițându-ne să evoluăm constructiv nouă înșine și chiar și societății. Pe lângă trăsăturile definitorii amintite mai sus, relațiile sociale pozitive se caracterizează și prin sprijin necondiționat. Atunci când resimțim emoții puternice / avem o problemă, dorim să avem un umăr pe care să ne sprijinim. Aici intervin relațiile sociale pozitive – legăturile emoționale / de afiliere pe care le avem cu persoane semnificative pentru noi. Acest tip de relații ne ajută să depășim bariere, să învingem anxietatea și să clădim baza viitorului.

Rolul relațiilor sociale pozitive asupra depresiei

Depresia reprezintă tulburarea afectivă caracterizată de simptome precum: dispoziție scăzută cu privire la orice activitate, deinteres față de propria persoană și față de ceilalți, apetit scăzut, ruperea de realitate prin ancorarea în gânduri disfuncționale, etc (Beck, 1995).

Care sunt cele mai frecvente tipuri de reacții ale unei persoane depresive? Izbucnirea în plâns din orice, izbucniri nervoase frecvente, lentoare, pierderea / diminuarea interesului pentru activitățile zilnice, stare de agitație și neliniște sunt doar câteva dintre reacțiile care descriu o persoană care suferă de depresie.

Ce impact are depresia asupra calității vieții? Printre problemele cele mai invocate se regăsesc: gândurile sumbre și tendința de suicid, dificultate în elaborarea raționamentelor / activităților, tulburările de somn, pierderea apetitului, dureri inexplicabile de cap, fixația asupra unor evenimente cu caracter negativ.

Legătura dintre relațiile sociale pozitive și depresie? Cercetările în domeniu au evidențiat o diminuare a simptomelor depresive atunci când oamenii beneficiază de suport social din partea persoanelor importante în viața lor. Relațiile sociale pozitive aduc beneficii precum: creșterea stimei de sine, sentiment de împlinire, bucurie, gânduri cu privire la viitor (dorința de concepe și realiza planuri) și împlinesc nevoia psihologică de bază de relaționare.

Anxietatea și depresia, cele mai frecvente tulburări cu care ne confruntăm – minimalizarea simpotomelor, teama de a cere ajutor, gândul că suntem bolnavi psihic (ceea ce nu este adevărat), rușinea de a săune cuiva drag prin ce trecem reprezintă o adâncire a acestor tulburări ceea ce agravează simptomatologia și împiedică dezvoltarea personală.

În prezența oamenilor apropiați ne simțim liberi, fericiți, plini de viață, optimiști, dornici de aventură sau chiar împliniți. Astfel relațiile sociale reprezintă nevoia absolut necesară pentru a ne dezvolta atât în plan intrinsic, cât și în plan social, emoțional sau cognitiv.

Bibliografie

Beck, J. (1995). Cognitive Therapy: basics and beyond. New York: The Guilford Press.

Carstensen, L. L., Isaacowitz, D. M., & Charles, S. T. (1999). Taking time seriously: A theory of socioemotional selectivity. American Psychologist, 54, 165–181.

Despre autor

  • Numele meu este Onofrei Anca-Gabriela, sunt licențiată în psihologie
  •  În prezent urmez cursurile masterelor: Psihologie aplicată în domeniul securității naționale și Evaluare și intervenție psihologică în domeniul educațional, din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București
  • Arii de interes: psihologie clinică, psihologie organizațională, psihologie educațională, psihologia familiei, cuplului și copilului, consiliere școlară, cercetare științifică
  • Cum m-aș descrie în 5 cuvinte? Ambiție, perseverență, încredere, responsabilitate și emoție.