Efectele intervenției bazate pe autocompasiune în cazul părinților care au copii cu autism

Informații despre studiu:

Studiul de faţă investighează efectele intervenției bazate pe autocompasiune în cazul părinților care au copii diagnosticați cu Tulburare de Spectru Autist. Studiul este desfășurat în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, fiind iniţiat de către student masterand Ștefanache Ștefania, coordonat de către Lect. Univ. Dr. Nechita Diana. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul Colegiului Virtual de Excelenţă al STAR-UBB, respectiv în cadrul Conferinței Internaționale “Supervizare în Psihoterapie”, ediția a III-a. Rezultatele au fost trimise spre publicare la o revistă științifică internațională de specialitate.

Explicarea conceptelor din cadrul studiului

Autocompasiunea este compusă din bunătate față de propria persoană, umanitate împărtășită și conectare cu momentul prezent. Acestea sunt opuse autocompătimirii, izolare, supra-identificare (Pentru mai multe informații, puteți vizita: https://self-compassion.org/the-three-elements-of-self-compassion-2/).

Stres parental reprezintă stresul asociat cu rolul de părinte (Hsiao și colaboratorii, 2017), fiind o stare subiectivă caracterizată prin activare fiziologică, aversiune percepută și prin incontrolabilitate (Fink, 2016).

Satisfacție asupra vieții reprezintă o “evaluare subiectivă a propriei vieți, fiind un indicator al sănătății mintale” (Li et al., 2021, p. 1).

Ruminație pozitivă reprezintă “tendința de a răspunde la stările afective pozitive prin gânduri recurente despre calitățile personale, despre experiența afectivă pozitivă și despre circumstanțele favorabile de viață” (Emery și colaboratorii, 2020; Feldman și colaboratorii, 2008, p. 509).

Valorizarea fericirii este definită ca măsura în care fericirea este o emoție importantă în viața cuiva. Se indică nevoia de a consolida fundamentarea teoretică și operaționalizarea constructului (Luhmann și Necka, 2016).

Relevanța:

Părinții copiilor cu autism pot opune rezistență în fața diagnosticului copiilor, trecând printr-o perioadă asemănătoare doliului legat de moartea copilului ideal pe care aceștia și-ar fi dorit să îl aibă (Sicile-Kiran, 2014). Este importantă descoperirea unor strategii eficiente de optimizare a adaptării părinților.
Studierea ruminației pozitive este importantă în cazul părinților care au copii cu autism, deoarece poate fi o strategie disfuncțională la care să apeleze în procesul de adaptare. Mai specific, părinții pot asocia dispariția diagnosticului (de tulburare de spectru autist) cu o stare de fericire. Gândurile și emoțiile asociate cu această stare, repetate la nesfârșit pot îndepărta părinții de scopul propus. O focalizare excesivă asupra stării de bine ulterioare poate accentua discrepanța între starea actuală și starea dorită a copilului. Prin urmare, ruminația este asociată cu stresul parental, fiind o strategie disfuncțională.
Pentru organizațiile și centrele care își propun să ajute copiii cu autism este importantă promovarea unei abordări lipsite de ruminație pozitivă în cazul părinților. Este important ca specialiștii să nu încurajeze părinții la ruminație pozitivă (repetând cât de bine se vor simți atunci când diagnosticul copilului va dispărea, în cazul în care acesta chiar va dispărea). Autocompasiunea poate fi o resursă care promovează acceptarea copilului și a diagnosticului acestuia. Deoarece acest studiu nu evidențiază eficiența autocompasiunii, studii viitoare pot încerca replicarea studiilor anterioare (Neff și Faso, 2015) care prezintă autocompasiunea ca o strategie eficientă de acceptare și adaptare a părinților la diagnosticul copilului.

Obiectivele studiului

Studiul de față înglobează un studiu transversal (191 participanți) și unul experimental (36 participanți). Studiul transversal investighează relații de asociere dintre autocompasiune, stres parental, satisfacție asupra vieții, ruminație pozitivă, valorizarea fericirii. Studiul experimental analizează efectele autocompasiunii asupra părinților care au copii cu autism în ceea ce privește stresul parental, satisfacția asupra vieții, ruminația pozitivă și valorizarea fericirii.

Descrierea eșantionului de participanți

191 participanți eligibili au completat scalele și s-au înscris la acest studiu. 91.1% sunt de genul feminin, iar 8.9% sunt de genul masculin. Media vârstei participanților este 37.55 ani, vârsta minimă fiind 24 ani, iar vârsta maximă 66 ani. Un procent de 78% dintre participanți locuiesc în mediul urban, iar 22% locuiesc în mediul rural. În ceea ce privește statutul marital, 78.6% participanți sunt căsătoriți, 9.4% sunt părinți singuri, 7.9% sunt necăsătoriți, dar cu partener, iar 3.1% participanți sunt divorțați. În ceea ce privește statutul educațional, 37.7% participanți au studii universitare, cu o facultate absolvită, 29.3% au studii liceale, cu un liceu absolvit, 26.7% au studii postuniversitare și 6.3% au absolvit 10 clase. Totodată, 46.1% dintre participanți au doar un copil (adică cel diagnosticat cu tulburarea de spectru autist), 42.9% au doi copii, 8.9% au trei copii, iar 2.1% participanți au mai mult de trei copii. În ceea ce privește numărul de copii cu autism, 97.4% au un singur copil diagnosticat cu autism, iar 2.6% au doi copii cu autism. Atunci când se analizează vârsta primului (în unele cazuri și singurul) copil cu autism, se descoperă că media vârstei copiilor este de 6.89 ani. Vârsta minimă a copilului părinților incluși în studiu este un an și vârsta maximă este de 31 ani.

Analiza datelor

Analiza răspunsurilor la chestionarele din etapa de înscriere (191 participanți):

Autocompasiunea se asociază negativ cu stresul parental. Mai precis, atunci când crește nivelul de autocompasiune a participanților, scade nivelul de stres parental.

Stresul parental se asociază pozitiv cu ruminația pozitivă. Mai precis, atunci când crește nivelul de ruminație pozitivă, crește nivelul de stres parental.
O vârsta mai mică a copilului cu autism se asociază cu niveluri mai mari de stres și de lipsă de autocompasiune în cazul părinților.

Rezultatele privind testarea eficienței aplicației mobile (36 participanți).

Participanții au fost împărțiți aleatoriu în unul dintre cele două grupuri: grup experimental și lista de așteptare.

La finalul intervenției, se așteaptă ca participanții din grupul experimental să aibă niveluri mai crescute de autocompasiune comparativ cu grupul de control (Neff, 2016).

După ce s-a analizat valoarea pragului de semnificativitate statistică, s-a constatat că rezultatele nu indică un efect semnificativ urmărind factorul timp (de la momentul înscrierii până la finalizarea intervenției), grup (grup de control sau lista de așteptare), respectiv de interacțiune (dintre timp și grup).

La finalul intervenției, se așteaptă ca participanții din grupul experimental să aibă niveluri mai scăzute de stres parental comparativ cu grupul de control (Neff și Faso, 2015).

La finalul intervenției, se așteaptă ca participanții din grupul experimental să aibă niveluri mai crescute de satisfacție asupra vieții comparativ cu grupul de control (Neff și Faso, 2015).

La finalul intervenției, se așteaptă ca participanții din grupul experimental să aibă niveluri mai scăzute de ruminație pozitivă comparativ cu grupul de control (Ford și colaboratorii, 2015).

La finalul intervenției, se așteaptă ca participanții din grupul experimental să aibă niveluri mai scăzute de valorizare a fericirii (Mauss și colaboratorii 2011).

Implicații:

Sănătatea mintală a părinților este asociată cu rezultate pozitive în literatură. Studiile viitoare ar trebui să crească gradul de conștientizare al părinților în legătură cu importanța sănătății mintale proprii deoarece unele intervenții psihologice pot crește calitatea interacțiunilor cu copilul (Singh și colaboratorii, 2006) și pot ajuta chiar la ameliorarea simptomelor autismului (Sicile-Kira, 2014).
Este necesară adoptarea unei perspective critice asupra eficienței programelor de intervenție psihologică în cazul părinților. Este necesară replicarea acestor rezultate în cadrul unor eșantioane mai mari.
În programele de consiliere psihologică și/sau psihoterapie, este important ca părinții să înțeleagă legătura ruminației pozitive cu psihopatologia. Această asociere poate fi explicată printr-o serie de credințe de tipul “atingerea unui scop conduce la fericire” (“linking”), care pot conduce la un efect opus celui dorit (Yang și Li, 2016). Părinții se pot focaliza excesiv pe ameliorarea sau chiar înlăturarea simptomelor de autism, evenimente asociate cu atingerea fericirii. Ruminația continuă asupra emoționalității pozitive derivată din atingerea absolutistă a acestui scopului de ameliorare a simptomelor copilului poate fi în defavoarea părinților și se poate asocia cu stresul parental.

Concluzie

Este necesară creșterea gradului de conștientizare al părinților care au copii cu autism în privința beneficiilor pe care le-ar putea avea orientarea atenției față de propria sănătate mintală. Studiul confirmă asocierea ruminației pozitive cu stresul parental într-un eșantion de părinți care au copii cu autism.

Recomandări generale

În cazul în care simțiți nevoia de a face o evaluare psihologică sau doriți să apelați la servicii de psihoterapie, recomandăm utilizarea unor platforme precum: https://www.paxonline.net/ , https://www.depreter.ro/. Acestea oferă evaluare gratuită, dar și module gratuite și aplicative pe care le puteți parcurge fără ajutorul unui psiholog. Este necesar să vă faceți cont pe aceste platforme.
De asemenea, aplicația https://www.im-fine.app/ vă poate ajuta dacă doriți să apelați psihoterapeuți.
Pentru exerciții de relaxare în format audio, puteți urmări canalul de youtube al Clinicii Universitare Babeș-Bolyai Psytech: https://www.youtube.com/channel/UChvaz_YpQ4esYPBUtsKmdrw

Aplicația mobilă

Aplicația mobilă conține o serie de exerciții de autocompasiune atent selectate, traduse și adaptate în limba română, transpuse într-o formă accesibilă cu ajutorul tehnologiei. Link-ul de mai jos vă redirecționează spre descărcarea aplicației mobile “PROMIT” din Magazin Play:

https://play.google.com/store/apps/details?id=com.scolarship.selfcompassion

Ghid-de-dezvoltare- a-abilităților-de-autocompasiune-PROMIT.pdf

Mulțumiri

Mulțumim centrelor, organizațiilor, cabinetelor (listate în ordine alfabetică) care au acceptat invitația de a distribui invitația noastră părinților care au copii cu autism.

ABA KIDS

Asociația Autism Baia Mare
Asociația Invingem Autismul
Asociația Atipic
Autism Europa Micul Prinț Bistrița
AUTISM ROMANIA
Cabinet de Psihologie Cristina Nedelcu
Cabinet Liliana Bogos
Centrul de consiliere și psihoterapie SELF
Fundația Gecse Daniel
Gradinița Specială, grupa Albinuțelor
Lasa-ma sa-ti aud glasul
Monitorul Psihologiei
Office Autism Baia Mare
Pagina de Psihologie
Parenting Romania
Psiholog Ana Sandra Pop
suntAutist
Studii Psihologie Clinică și Psihoterapie – UBB
The Story of Autism

În continuare, mulțumim tuturor persoanelor care au distribuit anunțul nostru și mai ales participanților care s-au alăturat inițiativei noastre! Vă încurajăm să contribuiți la studii viitoare pentru a încuraja progresul științei.

Bibliografie (selectivă):

Emery, L., Sorrell, A., & Miles, C. (2020). Age differences in negative, but not positive, rumination. The Journals of Gerontology: Series B, 75(1), 80-84.

Feldman, G. C., Joormann, J., & Johnson, S. L. (2008). Responses to positive affect: A self-report measure of rumination and dampening

Fink, G. (2016). Stress: concepts, definition and history. Change.

Ford, B. Q., Mauss, I. B., & Gruber, J. (2015). Valuing happiness is associated with bipolar disorder. Emotion, 15(2), 211

Hsiao, Y. J., Higgins, K., Pierce, T., Whitby, P. J. S., & Tandy, R. D. (2017). Parental stress, family quality of life, and family-teacher partnerships: Families of children with autism spectrum disorder. Research in developmental disabilities, 70, 152-162.

Li, A., Wang, S., Cai, M., Sun, R., & Liu, X. (2021). Self-compassion and life-satisfaction among Chinese self-quarantined residents during COVID-19 pandemic: A moderated mediation model of positive coping and gender. Personality and individual differences, 170, 110457.

Mauss, I. B., Tamir, M., Anderson, C. L., & Savino, N. S. (2011). Can seeking happiness make people unhappy? Paradoxical effects of valuing happiness. Emotion, 11(4), 807.

Neff, K. D. (2016). The self-compassion scale is a valid and theoretically coherent measure of self-compassion. Mindfulness, 7(1), 264-274.

Neff, K. D., & Faso, D. J. (2015). Self-compassion and well-being in parents of children with autism. Mindfulness, 6(4), 938-947

Singh, N. N., Lancioni, G. E., Winton, A. S., Fisher, B. C., Wahler, R. G., Mcaleavey, K., … & Sabaawi, M. (2006). Mindful parenting decreases aggression, noncompliance, and self-injury in children with autism. Journal of Emotional and Behavioral Disorders, 14(3), 169-177

Sicile-Kira, C. (2014). Autism spectrum disorder: The complete guide to understanding autism. TarcherPerigee.

Yang, H., & Li, J. (2016). Linking and Psychological Functioning in a Chinese Sample: The Multiple Mediation of Response to Positive Affect. Measurement and Evaluation in Counseling and Development, 49(4), 286-295