Durere – senzaţie neplăcută, de origine fizică sau psihică, senzaţie care provoacă o reacţie a organismului, în general o conduită de evitare. Durerea este un semnal, un mijloc de apărare al organismului, având drept funcţie să facă să înceteze excitaţia periculoasă. Ea este preventivă, deoarece permite diferenţierea a ceea ce este nociv de ceea ce nu este nociv, precum şi educativă: copilul mic care se arde uşor la flacăra unui chibrit va evita mai târziu să se joace cu focul. Sensibilitatea dureroasă, care îşi are receptorii săi, „mesajele” sale biochimice, căile sale de propagare şi centrii săi nervoşi (R. Melzack şi P.D. Wall, 1965), depinde parţial de condiţii psihologice şi sociale: martirul pare anesteziat de credinţa sa; mulţi indieni din America, condiţionaţi de educaţie, par să nu ştie ce este durerea, iar de mai multe decenii femeile însărcinate beneficiază de psihoprofilaxie, care vizează să facă indolor actul obstetric.
Accesați: Dicționar de psihologie
