Meniu Închide

De ce nu reușesc să mă schimb?

Ai făcut aceleași lucruri luni sau ani la rând și acum vrei ca de mâine totul să se schimbe, ca prin magie?

Comportamentul nostru a fost și va rămâne un subiect foarte interesant. De ce oamenii se comportă într-un fel sau în altul este o întrebare ce ne ridică interesul și întrebarea devine și mai interesantă atunci când vorbim despre comportamentele extreme: comportamentele criminale, comportamentele iraționale etc.. 

În articolul ce urmează voi vorbi despre modul în care apar comportamentele și de ce fac oamenii comportamente care uneori nu au niciun sens, fie că vorbim de tărâmul patologicului sau al normalului cotidian. După ce vei citi articolul, vei înțelege mai bine cum apare comportamentul și de ce nu ți-l poți schimba peste noapte.

Comportamentul este definit în DEX ca fiind „modalitatea de a acționa în anumite situații” sau un ansamblu al activităților prin care „se exteriorizează viața psihică”. Nimic mai greșit. Comportamentul reprezintă modul prin care noi ne manifestăm, rezolvăm o problemă pe care o întâlnim, ne exprimăm și lăsăm oriunde pe unde mergem o parte din noi, o amprentă a noastră. Este un lucru al nostru, unic. Nimeni altcineva nu are un comportament asemănător cu al nostru pentru că fiecare dintre noi este unic.

Pornim de la faptul că modul în care ne comportăm este o exteriorizare a vieții psihice. Acest lucru este foarte ușor de înțeles dacă luăm un sentiment pe care toată lumea îl trăiește și două manifestări total diferite. Cu toții suntem supărați, dar unii se exprimă prin țipete și alte moduri violente, în timp ce alții cad în depresie sau țin totul în ei. Fie că vorbim despre țipete, fie că vorbim despre o depresie, plânsete și retragere, în spatele comportamentului stă o emoție și aici de față este vorba despre frustrare. Frustrarea provine de la ceva ce persoana în cauză simte că îi lipsește. Întotdeauna apare o astfel de lipsă. Reacția la această lipsă este efectul, iar lipsa este cauza.

Cu toții am calmat măcar o dată în viață un adult care era supărat, un prieten bun, un copil care a plâns sau un coleg de serviciu care a simțit că nu mai suportă atmosfera. Răspunsul lor sună cam așa: „Nu îl suport pe șeful. Nu se pricepe la nimic, dar este atât de arogant. Nu ajută pe nimeni și nu face nimic din ceea ce ar face un șef obișnuit.”. Într-un astfel de discurs se vorbește despre lipsa dragostei.

Țipete / plânsete ————– supărare —————frustrare ————- lipsă

Dar doar copiii caută iubire, nu? Adulții au primit iubire cât au fost copii, au crescut și nu mai au nevoie. „Bărbații nu plâng, iar femeile oricum se joacă pe degete cu sentimente”. Adevărul este că dacă un lucru te deranjează acum, înseamnă că este o rană deschisă care a rămas deschisă de mult timp și s-a infectat.

 Fie că vorbim despre lipsa de iubire, lipsa unui model feminin sau masculin, lipsa unei separări față de mamă, lipsa unor limite etc., orice lipsă își spune cuvântul și strigă după ajutor așa cum poate.

Un comportament irațional, să spunem un atac de panică, este un strigăt de ajutor al unei probleme mai adânci. Mergi pe stradă liniștit și dintr-o dată apare un atac de panică. Spui că a venit din senin și că nu există un motiv pentru acesta, dar poate că este chiar în fața ta și nu îl poți vedea. Poate că faptul că te-ai depărtat de casă reprezintă motivul sau faptul că ești înconjurat de oameni necunoscuți și absolut niciun prieten sau că abia ai plecat de la o întâlnire cu o prietenă cu care ai fi vrut să mai stai.

Vorbești cu un prieten drag și faci cum faci astfel încât ajungi să îl rănești. Ții la el, o știi foarte bine, dar, fără să vrei, îl rănești și el se simte rănit în timp ce tu te simți vinovată. Poate îl rănești pentru că te temi de apropierea dintre voi doi. Poate te deranjează că nu este la fel ca tine. Poate că lipsa este cea a limitelor.

Pentru a schimba modul în care te comporți, trebuie să schimbi sentimentele care stau la baza acestui mod de relaționare. Trebuie să descoperi ce anume îți provoacă acea lipsă, cum se exprimă ea, de ce ai nevoie și mai ales de ce faci acel lucru exact în acel moment când de fapt puteai să faci o mie și una de alte lucruri?

Posibilitățile sunt infinite. Lumea noastră interioară este mai mare decât crezi, dar totul are o logică. În cadrul psihoterapiei psihanalitice este explorată fiecare bucățică de comportament și este pusă cap la cap pentru a forma întregul. Aici este locul unde se rezolvă problemele emoționale și, mai important de atât, unde sunt înțelese.

Tiberiu Seeberger, psihoterapeut psihanalist

0760/615.143

https://seeberger.ro/