Dansul relațiilor

Dansul relațiilor

Cum comunicăm atunci când experimentăm diferite emoții

Anca Gabriela Onofrei

Dansul relațiilor de Harriet Lerner a reprezentat cartea de temelie a debutului familiarizării cu tot ceea ce ține de relații, cuplu, familie. Este o carte utilă, practică, cu multe exemple din studii de caz din care voi reliefa, astăzi, câteva aspecte fundamentale.

Potrivit autoarei, prin cuvinte ajungem să-l cunoaștem pe celălalt și să fim cunoscuți la rândul nostru. Această cunoaștere, spune Lerner, devine motorul celor mai profunde nevoi și dorințe ale noastre: de intimitate și conexiune cu ceilalți.

Cel mai important aspect subliniat de Lerner în paginile cărții este efortul de a obține o voce autentică. A avea o voce autentică într-o relație presupune:

  • A vorbi deschis despre abilitățiile proprii, dar și despre vulnerabilități;
  • A asculta și a pune întrebări care ne ajută să înțelegem cu adevărat cealaltă persoană;
  • A spune ce gândim și simțim, a semnala diferențele de opinie și a-i oferi celuilalt posibilitatea de a face la fel;
  • A ne defini valorile, convingerile, principiile și prioritățile.

Paradoxul autenticității constă în puterea de a afirma ceea ce avem în minte și în suflet, pentru că fiecare dintre noi aduce niveluri diferite de transparentță și maturitate în conversațiile cu ceilalți, spune Lerner.

Un subcapitol care mi-a atras atenția cel mai mult este „înotând împotriva curentului emoțional” – capitol în care autoarea subliniază importanța regăsirii sinelui în relațiile cu ceilalți, păstrarea autenticității și a curajului de a pleca atunci când este nevoie. Lerner afirmă: „poate că nimic nu ne face mai vulnerabili decât amenințarea pierderii, a dispariției unei relații. Atunci când ne aflăm sub presiunea unor emoții puternice, este imposibil să gândim clar sau creativ. Poate credem că gândim, dar în realitate nu facem decât să reacționăm”.

„Dansul în doi pași” este metafora folosită de celebra autoare pentru a sublinia importanța implicării ambilor parteneri. Suntem mai liniștiți pe măsură ce înțelegem că reacția nepăsătoare sau insensibilă a celuilalt atunci când îi comunicăm o problemă este alimentată de anxietate și de trecutul acestuia, nu de absența dragostei. O dovadă de maturitate este să nu luăm lucrurile în nume personal și să înțelegem că reacția partenerului poate avea de-a face mai mult cu el decât cu noi, afirmă Lerner.

Relatările studiilor de caz prezentate în conținutul cărții au determinat-o pe autoare să formuleze câteva întrebări de al căror răspuns depinde veridicitatea relației:

  1. Există un sentiment de confort, de firesc, care oferă posibilitatea de a fi sinceri cu propria persoană?
  2. Persoana pe care o iubim ne încurajează (sau ne descurajează) eul adevărat și capacitatea de a ne susține propriile adevăruri?
  3. Această relație se bazează pe reciprocitate, pe respect reciproc, empatie reciprocă, grijă și interes reciproc?
  4. Suntem capabili să ne exprimăm clar diferențele, aducând conflictele la lumină și rezolvându-le?

Cum creați o atmosferă caldă? – întrebarea la care autoarea oferă răspunsul prin prezentarea unor subcapitole esențiale, printre care:

  • Climatul emoțional – nu toți oamenii pot tolera criticile, mai ales dacă acestea vin din partea partenerului. În acest caz, trebuie să se țină cont de cuvintele folosite și de cum este prezentată problema;
  • Furia (o sabie cu 2 tăișuri) – ne poate scoate în evidență pasiunea și capacitatea de a ne face înțeleși și ne poate inspira să vorbim cu sinceritate și onestitate, pe de altă parte, atunci când suntem furioși empatia scade, la fel și capacitatea de ascultare și rezolvare a problemelor.

În concluzie, Lerner afirmă: „conversațiile noastre ne reinventează. Prin conversație, dar și prin tăcere, ne construim personalități mai cuprinzătoare sau mai sărace. Prin cuvintele sau tăcerile noastre, îmbogățim sau sărăcim individualitatea celeilalte persoane și limităm sau extindem posibilitățile dintre noi. Modul în care ne folosim vocea determină calitatea relațiilor noastre, ne face să înțelegem cine suntem cu adevărat, cum arată viața noastră și în ce direcție se poate îndrepta ea”.

*Lerner, H. (2018). Dansul relațiilor. Cum să vorbim când ne simțim furioși, răniți, speriați, frustrați, jigniți, înșelați sau disperați. București: Editura Herald.

Despre autor

  • Numele meu este Onofrei Anca Gabriela, sunt licențiată în psihologie
  •  În prezent urmez cursurile masterelor: Psihologie aplicată în domeniul securității naționale și Evaluare și intervenție psihologică în domeniul educațional, din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București
  • Arii de interes: psihologie clinică, psihologie organizațională, consiliere școlară, cercetare științifică
  • Cum m-aș descrie în 5 cuvinte? Ambiție, perseverență, încredere, responsabilitate și emoție.