Cum să învățăm mai ușor?

Anca-Gabriela Onofrei

Însuşirea unui sistem de cunoştinţe cu privire la funcţionarea logică a gândirii, mecanismele psihice, legile dezvoltării social-economice şi ale individului, natura raporturilor cu ceilalţi, formarea unor capacităţi, deprinderi, priceperi şi atitudini în faţa realităţii, toate acestea ne dau posibilitatea să ne construim o imagine de ansamblu asupra lumii şi să putem răspunde cerinţelor fundamentale ale existenţei şi integrării sociale (Prepeliță, 2016).

Pentru a ne îmbunătăți randamentul învățării trebuie să descoperim modalitatea specifică de învățare care ne ajută la sporirea eficienței și aduce bucurie în timpul acțiunii de a învăța. Astfel, trebuie să fim conștienți ce tip predominant de învățare avem:

• tip predominant vizual – care învaţă folosind preponderent simţul văzului, care învaţă mai uşor materialele tipărite sau grafice, ori pur şi simplu privind în jurul lor;

• tip predominant auditiv – care învaţă cel mai bine prin ascultare şi conversaţie;

• tip predominant tactil – care învaţă cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mâinilor şi degetelor;

• tip predominant kinestezic – care învaţă cel mai bine prin acţionarea maselor musculare (şi care are nevoie să se mişte pentru a putea învăţa).

V-ați întrebat vreodată ce emisferă cerebrală folosiți mai des pentru a stoca informațiile? Sau care este rolul acestor emisfere în procesul de achiziție?

Creierul procesează și stochează informațiile în una din emisferele cerebrale, fie stânga, fie dreapta. Unele persoane au tendința de a folosi mai frecvent emisfera dreaptă, altele preferă emisfera stângă, iar a treia categorie folosesc în mod egal ambele emisfere.

Persoanele de emisferă cerebrală stângă manifestă tendinţa de a fi secvenţiali şi procesează liniar informaţiile. Gândesc mai degrabă prin simboluri de felul literelor, cuvintelor şi numerelor. Persoanele de emisferă cerebrală dreaptă manifestă tendinţa de a gândi global, de a vedea tabloul în ansamblul lui şi de a asocia idei ce aparent nu au nici o legătură între ele. Gândesc mai degrabă prin intermediul transpunerilor senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor şi mişcărilor – fără cuvinte.

În continuare voi prezenta rezultatele obținute de doamna profesor Nicoleta Prepeliță în urma studiului desfășurat în anul 2016 privind factorii ce influențează procesul de învățare. Pentru o învățare eficientă și ușoară trebuie să ținem cont și de factorii obiectivi ce acționează asupra memoriei, printre care:

Natura materialului de a memora – cu cât materialul este mai concret, cu atât va fi mai ușor de memorat. Există o relație nemijlocită între natura materialului de memorat și valoarea performanțelor: obiectele și imaginile se memorează mai ușor, cifrele, cuvintele, schemele mai greu.
Gradul de structurare logică a materialului – materialul organizat după criterii logice, cu legături clare între idei și o succesiune clară a raționamentului de la premise la concluzii, se memorează mai ușor decât cele ce nu îndeplinesc această condiție.
Continuitatea actului de învățare – fragmentarea materialului în secvențe și alternarea timpului afectat învățării cu momente de repaus reprezintă o formă de organizare a memoriei eficiente.
Gradul de omogenizare a materialului – un material ce asigură o percepție diferențiată va fi memorat mai ușor și mai bine decât unul omogen.
Semnificația materialului – un material care prezintă importanță pentru subiect și generează o stare afectivă, fie ea pozitivă sau negativă, se memorează mai ușor și mai trainic decât unul lipsit de interes, neutru.

Atingerea scopului pe care îl avem în viață este condiționat de studiul individual. Trebuie să ținem cont de câteva sfaturi pentru a memora foarte uşor şi repede informaţiile: acestea trebuie să fie simple, clare și concise; sistematizate şi organizate într-un sistem; legate de emoţii, sentimente, pasiuni, scopuri, idealuri, interese.

Așadar, nu doar factorii ce acționează asupra memoriei au un rol fundamental în procesul achiziției cunoștințelor, ci sunt implicați și alți factori printre care: modalitatea mai accesibilă de a memora (vizuală, tactilă, auditivă, kinestezică), emisfera cerebrală folosită și dorința cu care începem orice activitate.

Bibliografie

Craig, S. D., & Brittingham, J. K. (2013). Instruction via observational learning: Addressing the growing need for efficient learning techniques in schools. Learning environments: technologies, challenges and impact assessment, 81-99.

Prepeliță, N. (2016). Factori ai învățării eficiente – studiu științific realizat în cadrul proiectului Erasmus + KA1. http://scis.ro/images/Articole/2018/erasmus_ka1/Produse%20finale/Factori_ai_invatarii_eficiente.pdf

Despre autor

Numele meu este Onofrei Anca-Gabriela, sunt licențiată în psihologie
În prezent urmez cursurile masterelor: Psihologie aplicată în domeniul securității naționale și Evaluare și intervenție psihologică în domeniul educațional, din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București
Arii de interes: psihologie clinică, psihologie organizațională, consiliere școlară, cercetare științifică
Cum m-aș descrie în 5 cuvinte? Ambiție, perseverență, încredere, responsabilitate și emoție.