Compensație

Compensație – proces sau mecanism de contrabalansare a unei deficiente, insatisfacţii sau nerealizări. La deficienţii senzoriali se dezvoltă compensatoriu, până la cele mai înalte nivele, organele de simţ valide. D. Damaschin a elaborat conceptul de transfer compensator. A. Adler a generalizat în viaţa psihică fenomenul, acordându-i semnificaţia unei legi de bază. Compensația se poate realiza fie prin eforturi orientate în domeniul iniţial deficitar, fie prin eforturi orientate asupra unui alt domeniu în care subiectul încearcă să obţină rezultate excepţionale. Compensația se poate realiza fie în formă conştientă, fie inconştientă. Persistenţa tendinţelor de compensație duce uneori la supracompensare.

Accesați: Dicționar de psihologie