Ce înseamnă să fii un lider bun – Daniel Goleman

Ce înseamnă să fii un lider bun – Daniel Goleman

Conștiința de sine și autocontrolul, empatia și managementul relațiilor sunt cele patru componente principale ale inteligenței emoționale

Ce înseamnă să fii un lider bun – Daniel Goleman

 

Ce contează cel mai mult în leadershipul eficient: Iq-ul sau inteligența emoțională? Paradoxal, ambele contează, doar că în moduri diferite.

Fără îndoială că IQ-ul este cel mai bun criteriu de împărțire a oamenilor în funcție de carierele lor posibile: e nevoie de un coeficient de inteligență peste medie pentru domenii complexe din punct de vedere cognitiv precum medicina, dreptul, contabilitatea sau managementul de nivel înalt.

Dar, odată ajunși în acele domenii, oamenii nu se mai pot baza numai pe IQ pentru a avea succes. Există așa numitul „efect al podeii” al IQ-ului: cei care au ajuns să ocupe acele poziții au fost selectați datorită IQ-ului, deci cu toții sunt foarte inteligenți. Dar, dacă e să spunem care dintre acei oameni extrem de inteligenți vor ajunge cei mai productivi, cei mai buni judecători de echipă sau lideri excepționali, trebuie să luăm în calcul și inteligența emoțională. Asta pentru că abilitățile ce țin de inteligența emițională (IE) – care ne ajută în relațiile cu noi înșine și cu ceilalți – sunt cele care le permit oamenilor de succes să se detașeze de restul. Și cu cât ajung mai sus în ierarhia organizațiilor, cu atât IE contează mai mult în departajarea celor mai eficienți lideri.

În cadrul unui studiu din 1996, realizat într-o campanie multinațională producătoare de alimente, McClelland a descoperit că atunci când managerii aveau abilități de bază ale inteligenței emoționale, sucursalele pe care le conduceau depășeau obiectivul anual de vânzări cu 20%. În același timp, sucursalele conduse de manageri care nu aveau aceste abilități înregistrau pierderi de un procent asemănător. Cercetarea a demonstrat un aspect la fel de important, anume acela că oamenii pot, dacă adoptă o abordare corectă, să își dezvolte inteligența emoțională.

  1. Conștiința de sine – este prima componentă a inteligenței emoționale.

Conștiința de sine înseamnă o înțelegere profundă a emoțiilor, punctelor forte, slăbiciunilor, nevoilor și motivației personale. Oamenii conștienți de ei înșiși nu sunt excesiv de critici, nici plini de speranțe nerealiste. Ei sunt sinceri cu ei și cu ceilalți.

Capacitatea cuiva de a se cunoaște pe sine poate fi identificată în timpul interviului de angajare. Rugați candidații să povestească o situație în care s-au lăsat purtați de sentimente și au făcut lucruri pe care le-au regretat mai târziu. Candidații cu conștiință de sine vor recunoaște cu sinceritate că au greșit și îți vor spune, adesea, povești cu zâmbetul pe buze. Simțul umorului autentic este unul dintre indiciile conștiinței de sine.

Conștiința de sine iese la iveală și în urma evaluărilor performanței. Oamenii conștienți de sine își cunosc limitele și punctele forte și vorbesc despre ele fără rețineri, manifestând interes pentru critici constructive. În schimb, oamenii cu un nivel scăzut al conștiinței de sine interpretează mesajul conform căruia trebuie să-și îmbunătățească activitatea ca fiind o amenințare sau ca un semn al eșecului. Oamenii conștienți de sine mai pot fi recunoscuți și după cât de încrezători sunt ei înșiși. Ei știu foarte bine de ce sunt în stare și este puțin probabil să ajungă în situația de a prelungi o sarcină mai mult decât este rezonabil. Știu, de asemenea, când să ceară ajutor. Iar riscurile pe care și le asumă la serviciu sunt calculate. Nu vor căuta provocări cărora să nu le poată face față singuri. Își vor asuma doar atât cât pot duce.

  1. Autocontrolul – impulsurile biologice ne determină emoțiile. Nu putem scăpa de ele, dar putem ajunge să ni le stăpânim. Autoreglarea, asemănătoare unei conversații comune cu noi înșine este componenta inteligenței emoționale care ne eliberează din prizonieratul propriilor sentimente.

Semnele autocontrolului sunt ușor de identificat: înclinația spre reflecție și gândire; starea de confort în situații ambigue și schimbătoare; integritata – capacitate de a spune “nu” impulsurilor.

Dacă există o trăsătură comună tuturor liderilor eficienți, aceasta este motivația – nu control de sine complex cu ajutorul căruia ne canalizăm emoțiile pozitive către scopuri propuse.

Cuvântul cheie este să atingi. O mulțime de oameni își găsesc motivație în factori externi, cum ar fi un salariu mare sau statutul care vine odată cu un titlu impozant sau cu poziția dintr-o companie prestigioasă.

Pe de o parte, oamenii cu potențial de leadership sunt motivați de o dorință profundă de a atinge succesul de dragul succesului. Dacă ați fi în căutarea unui lider, cum ați deosebi oamenii motivați de dorința de a atinge succesul de cei motivați de recompensa exterioară? Primul semn este pasiunea pentru munca în sine – acești oameni caută provocări interesante, adoră să învețe lucruri noi și se simt foarte mândri atunci când treaba lor este bine făcută. Tot ei dau dovadă de o energie necontenită, utilizată pentru a îmbunătăți în permanență lucrurile.

  1. Empatia

Există trei tupuri de empatie. Primul, empatia cognitivă, prin care putem să înțelegem cum gândesc ceilalți despre lume și care ne ajută să transmitem mesaje în termeni inteligibili pentru ei. Al doilea, empatia emoțională, prin care rezonăm instantaneu cu sentimentele celuilalt, și al treilea, grija empatică, prin care exprimăm faptul că ne pasă de celălalt ajutându-l când simte că are nevoie.

  1. Abilitățile sociale

Abilitățile sociale presupun mai degrabă să fii prietenos cu un scop – acela de a pune oamenii în mișcare în direcția dorită, fie că este vorba de obținerea unui acord pentru o piață nouă, fie că ne referim la entuziasmul față de un produs nou.

Oamenii cu abilități sociale au adesea un cerc mare de cunoscuți și au capacitatea de a identifica trăsăturile comune ale unor personalități diferite, având talentul de a clădi relații. Asta nu însemnă că socializează încontinuu; însemnă că se ghidează în muncă după ideea că niciun lucru important nu se realizează singur.

Conștiința de sine și autocontrolul, empatia și managementul relațiilor sunt cele patru componente principale ale inteligenței emoționale.

Cartea poate fi comandantă online accesând link-ul: https://www.curteaveche.ro/

Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României: Goleman, Daniel; Ce înseamnă să fii un lider bun; trad. Ruxandra Apetrei. – București, Curtea Veche, 2017

Accesați: Cărți care au schimbat percepțiile unor generații întregi

2 comentarii la „Ce înseamnă să fii un lider bun – Daniel Goleman”