O asociație din Cluj organizează anual tabere pentru copiii cu boli grave, precum diabet, cancer sau boala celiacă. Anual, peste 250 de copii din întreaga țară participă la aceste tabere, beneficiind de activități în aer liber sub supravegherea unei echipe medicale specializate. Succesul și continuitatea acestor tabere se datorează atât muncii dedicate a voluntarilor, cât și donațiilor recurente din partea susținătorilor, care permit asociației să își extindă constant activitățile și să ajute tot mai mulți copii.
Articolul din The Atlantic explorează metode de gestionare a comportamentului toxic online, subliniind importanța deconectării temporare și evitării implicării în conflicte inutile. Autorul explică modul în care percepția realității poate fi distorsionată de frică și stres, amplificând impactul hărțuirii online. Recomandările includ înțelegerea profilului agresorilor, reducerea expunerii la rețelele sociale și adoptarea unor măsuri de reglementare pentru combaterea acestui fenomen.
Un articol recent din The Guardian explorează natura plictiselii, discutând dacă aceasta este benefică sau dăunătoare. Plictiseala este definită ca o stare afectivă negativă, similară cu tristețea sau furia, și este adesea percepută ca o experiență emoțională neplăcută. Cu toate acestea, asemenea altor emoții negative, plictiseala poate avea funcții utile, cum ar fi semnalarea nevoii de schimbare sau stimulare. De exemplu, în mediul educațional, plictiseala poate indica faptul că un student nu este suficient provocat sau, dimpotrivă, că materialul este prea dificil de înțeles. Astfel, plictiseala poate servi ca un catalizator pentru creativitate și auto-reflecție, încurajând indivizii să caute activități mai semnificative sau să dezvolte noi interese.
Deși este încă devreme, anul 2026 marchează un moment deosebit pentru comunitatea psihologilor din România: alegerile pentru forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România. Acest proces nu este doar o formalitate administrativă, ci reprezintă o oportunitate crucială pentru profesioniștii din domeniu de a contribui activ la direcția și standardele practicii psihologice. Prin implicare și participare, psihologii pot influența viitorul profesiei, consolidând transparența, etica și dezvoltarea continuă a domeniului în România.
Invităm studenții să își promoveze studiile pe platformă, facilitând colectarea participanților necesari. Pentru a beneficia de această oportunitate, este necesar să trimiteți o scurtă prezentare personală, detalii despre studiu și datele de contact. Aceste informații vor fi publicate alături de linkul către chestionarul studiului. În termen de șase luni, se așteaptă transmiterea rezultatelor obținute, care vor fi publicate în secțiunea „Articole” a site-ului. Pentru detalii suplimentare, contactați: office@monitorulpsihologiei.com.