Baby-Test – ansamblu de probe care se bazează pe observarea sistematică a dezvoltării sugarilor şi copiilor mici. Sunt explorate astfel diferitele aspecte ale comportamentului: motricitatea, postura (atitudinile faţă de fiinţe şi lucruri), limbajul şi comportamentul psihosocial. Primele scări de dezvoltare psihomotorie în mica copilărie au fost elaborate de A. Gesell (1925) şi Ch. Biihler (1932). La sfârşitul anilor 1970, pediatrul american J. B. Brazelton a propus o nouă scară de evaluare a comportamentului neonatal. În Franţa, psihologii utilizează mai ales scara de dezvoltare psihomotorie a primei copilării propusă de O. Brunet şi I. Lezine. Unele baby-tests permit determinarea unei vârste şi a unui coeficient de dezvoltare, dar valoarea lor predictivă este destul de slabă.
Accesați: Dicționar de psihologie
