Sari la conținut

Aprecierea dezvoltării neuropsihice la copiii de 1 – 36 luni

Se urmăreşte influenţa factorilor sociali familiali în dinamica dezvoltării neuropsihice la copiii de 1-36 de luni, pe patru principale domenii de comportament: motor, cognitiv, verbal şi social-afectiv. Pentru fiecare dintre aceste domenii comportamentale sunt diferenţiate componentele principale, care definesc în mod specific domeniul respectiv şi evoluează, determinând caracteristici noi ale vârstei.

Pentru urmărirea longitudinală a copiilor, lunar în primul an de viaţă şi trimestrial între 1-3 ani, numărul de probe oscilează de la o vârstă la alta, având în vedere carcateristicile de debut şi durată ale evoluţiei componentelor comportamentale în ansamblul dezvoltării neuropsihice. Testarea elementelor de normalitate ale vârstei cronologice cercetate se realizează prin seturi de câte 9-13 probe, pe grupe de vârstă. Răspunsurile la probele de vârstă se înregistrează în fişe individuale.

Metoda eleborată permite aprecierea gradului de dezvoltare neuropsihică atât sub aspect global, cât şi separat, pe comportamente, la o vârstă cronologică dată şi oferă posibilitatea de a urmări dinamic evoluţia neuropsihică. Prin urmărirea longitudinală a copiilor între 1 şi 36 de luni este posibilă evidenţierea perioadelor de dezvoltare normală faţă de perioadele cu relativă rămânere în urmă, cu tulburări sau deficienţe neuropsihice.

În cadrul urmăririi longitudinale, fenomenul de retard poate fi apreciat ca debut, instalare şi compensare. Apariţia retardului atrage atenţia asupra necesităţii cunoaşterii cauzelor care au determinat subnormalitatea psihică, în vederea găsirii modalităţilor specifice de ameliorare, de realizare a unei recuperări care să asigure atingerea normalităţii neuropsihice.

Interpretarea cazurilor individuale trebuie să includă şi alţi factori explicativi ai dinamicii particulare a dezvoltării psihice, şi anume: greutatea la naştere, starea de nutriţie, starea de sănătate – morbiditatea cronică şi intercurentă -, factorii mediului familial (dintre care se detaşează ca având o importanţă majoră: nivelul cultural general şi de cultură sanitară al părinţilor, bagajul de cunoştinţe privind dezvoltarea armonioasă şi normală a copilului).

Semnalarea componentelor deficitare ale dezvoltării neuropsihice, în cadrul examinării longitudinale, impune atât luarea de măsuri medico-psihologice şi sociale concrete şi adecvate cazului, cât şi urmărirea şi aprecierea eficacităţii măsurilor aplicate, dat fiind că diagnosticul de normalitate sau subnormalitate, cu caracteristicile lui, are valoare de prognostic, indicând modalităţi posibile de evoluţie ulterioară pentru copiii examinaţi.

Pentru aplicarea metodei de examinare şi urmărire a dezvoltării neuropsihice a copiilor între 1-36 de luni şi pentru interpretarea rezultatelor obţinute sunt necesare următoarele instrumente de investigaţie:

  • probele de examinare a dezvoltării neuropsihice la vârstele cornologice considerate – caracteristici de normalitate;
  • materialul tehnic necesar pentru examinare;
  • tehnica de examinare a dezvoltării neuropsihice;
  • fişa individuală pentru înscrierea caracteristicilor dezvoltării neuropsihice între 1-36 de luni;
  • tabelul de referinţă, cu punctajul de normalitate al fiecărei vârste între 1 şi 36 de luni;
  • tabele cu caracteristicile longitudinale ale dezvoltării neuropsihice la 1-36 de luni.

    Pentru aprecierea gradului de dezvoltare neuropsihică la o vârstă cronologică dată, în cadrul urmăririi longitudinale a evoluţiei neuropsihice între 1-36 de luni, se efectuează o examinare completă, constând în aplicarea tuturor probelor pentru vârsta respectivă. Pentru a fi corectă, examinarea se face în condiţii adecvate de cadru, atmosferă, conduită a examinatorului: cameră liniştită, mobilier corespunzător – pat, canapea pentru aşezarea copilului până la 15 luni, masă şi scaun dimensionate pentru vârstele 15-36 de luni -, atitudine adecvată a examinatorului pentru asigurarea unei atmosfere propice, destinse, dar nu favorizând jocul. Copiii din creşă, care au reacţii negative faţă de o examinare în condiţiile izolării de ceilalţi copii, pot fi examinaţi în camera de grupă, asigurându-se o relativă izolare de restul copiilor.

Se recomandă numai examinarea copiilor cu o bună stare a sănătăţii, amânând examinarea pentru copiii bolnavi sau convalescenţi. De asemenea, este necesară buna dispoziţie a copilului.

Copilul va fi examinat la data împlinirii vârstei lunar, până la 1 an, şi trimestrial între 1-3 ani. Seturile de probe pot fi testate pentru copii care au ± 2 săptămâni faţă de luna de vârstă respectivă (între 1-12 luni) şi la copii care au ± 6 săptămâni faţă de vârsta cronologică trimestrială (între 1-3 ani).

Notarea rezultatelor la probe se efectuează pe fişe individuale, în care se înregistrează răspunsurile pozitive sau lipsa de răspuns. Fiecare dintre probele rezolvate se notează cu cifra 1 (un punct), iar probele nerezolvate se notează cu 0. Unele componente ale comportamentului, mai complexe, necesită inevstigarea pe baza mai multor probe, care se notează fiecare cu 1 punct în caz de răspuns pozitiv, totalul maxim fiind de 3 puncte pentru 3 probe.

În partea inferioară a fişei individuale se înscrie punctajul total realizat de copilul investigat şi se compară cu puncajul normal al vârstei, înscris în tabelul de referinţă. Rezultatul obţinut se înscrie procentual (calculat faţă de punctajul normal de 100) în fişa individuală, în dreptul vârstei testate.

Valorile cuprinse între 75-100% indică o dezvoltare neuropsihică normală: bună, foarte bună. Valorile sub 75% indică rămânerea în urmă a dezvoltării neuropsihice, întârzierea în dezvoltare fiind cu atât mai accentuată cu cât procentajul de răspunsuri pozitive este mai scăzut.

Lipsa de răspuns la unele probe ale vârstei testate exprimă fenomenul de retard. Dacă acesta este localizat într-un domeniu comportamental, iar pentru celelalte domenii sunt prezente carcateristicile normalităţii vârstei, dezvoltarea neurospihică a copilului este apreciată drept dizarmonică. Dacă se notează retard la nivelul tuturor domeniilor comportamentale, se consideră că aceasta exprimă o rămânere în urmă globală a dezvoltării neuropsihice. Fenomenul de retard parţial sau global se înregistrează descriptiv, în rubricile examenului periodic efectuat pentru vârsta dată, alături de aprecierea dezvoltării fizice.