Aparat psihic – Pentru a explica procesele care caracterizează viaţa mentală şi care produc fenomenele de conştiinţă doar în unele condiţii, S. Freud propune modelul unui aparat psihic în care funcţii diferite se exercită în diverse părţi care îl constituie. Deşi acest model îşi are originea într-un model neuronal, va fi reţinut rapid cel al unui aparat optic. Trebuie subliniat caracterul spaţial legat de noţiunea de aparat, nu în speranţa de a-l vedea coincizând cu topografia cerebrală, ci pentru a marca faptul că acele conţinuturi mentale şi procese de gândire trebuie tratate la nivelul diferitelor părţi ale aparatului. Acesta din urmă corespunde unei reprezentări topologice a teoriei metapsihologice ale cărei dezvoltări şi modificări le-a urmat. Este de notat că recurgerea la o reprezentare spaţială şi la noţiunea de activitate îndeplinită de aparat asupra conţinuturilor psihice prezintă asemănări cu modelele topologice propuse pentru prelucrarea informaţiei în psihologia cognitivă contemporană. Există totuşi o diferenţă radicală: aparatul psihic al teoriei freudiene nu prelucrează informaţia, ci excitaţia, rămânând astfel fidel teoriei arcului reflex.
Accesați: Dicționar de psihologie
