Conținutul a fost revizuit pentru a include informații noi.

Afantazia reprezintă incapacitatea de a crea imagini mentale, o condiție care afectează abilitatea de a vizualiza scene, obiecte sau chiar fețe. Termenul, propus de neurologul Adam Zeman în 2015, descrie o trăsătură rar întâlnită în rândul populației, dar care poate avea implicații semnificative asupra vieții cotidiene.

Ce este afantazia?

Afantazia este un fenomen descris ca absența imaginației vizuale voluntare. Persoanele care suferă de afantazie nu pot crea în minte imagini ale unor obiecte, oameni sau evenimente. Aceasta nu înseamnă că nu pot recunoaște vizual elementele din mediul lor sau că au probleme de memorie vizuală, ci mai degrabă că le lipsește abilitatea de a evoca voluntar imagini mentale (Zeman et al., 2015).

Pentru mulți dintre noi, imaginația vizuală este un proces care ne ajută să ne amintim evenimente, să planificăm viitorul sau chiar să ne bucurăm de artă. În cazul celor cu afantazie, aceste procese pot avea o dimensiune diferită, bazându-se pe alte forme de reprezentare mentală, cum ar fi descrierea verbală sau analiza logică. Astfel, experiențele lor cognitive sunt în mod fundamental diferite de cele ale majorității populației.

Impactul afantaziei asupra vieții de zi cu zi

Cercetările sugerează că afantazia poate influența anumite aspecte ale vieții personale și profesionale. De exemplu, cei cu afantazie pot întâmpina dificultăți în a-și aminti cu claritate evenimentele trecute sau în a se conecta emoțional cu anumite amintiri, în lipsa unui suport vizual. Totuși, unii indivizi pot găsi modalități alternative de a compensa această limitare, cum ar fi prin raționament verbal sau folosirea altor simțuri pentru a evoca amintiri (Jacobs, 2017).

Pe de altă parte, studiile arată că afantazia poate avea și avantaje. De exemplu, persoanele cu afantazie par să fie mai puțin susceptibile de a avea coșmaruri, având în vedere dificultatea lor de a crea imagini mentale intense. De asemenea, această trăsătură poate influența modul în care percep stresul și modul în care iau decizii, bazându-se pe raționamente logice și mai puțin pe reacții emoționale puternice (Zeman et al., 2020).

Experiențele persoanelor cu afantazie

Mărturiile persoanelor care trăiesc cu afantazie oferă perspective valoroase asupra modului în care această condiție influențează experiența de zi cu zi. Mulți descriu că nu au realizat că sunt diferiți până când nu au discutat despre experiențele lor imaginare cu alți oameni. Pentru aceștia, lipsa imaginilor mentale nu a fost neapărat o pierdere, ci o parte firească a vieții lor. Cu toate acestea, afantazia poate ridica provocări în anumite situații, cum ar fi învățarea vizuală sau activitățile care necesită creativitate vizuală.

Deși afantazia este încă un domeniu relativ nou de studiu, cercetătorii continuă să exploreze impactul acesteia asupra diferitelor procese cognitive și emoționale, încercând să înțeleagă cum se adaptează creierul uman la absența imaginației vizuale. Astfel, afantazia ne provoacă să reconsiderăm ceea ce înseamnă să „vizualizăm” și cât de diferite pot fi experiențele cognitive între indivizi.

Sinteză

Afantazia este o condiție fascinantă care ne arată cât de variate pot fi modurile în care oamenii percep și procesează informația. Pentru cei care trăiesc cu afantazie, lipsa imaginilor mentale nu este neapărat o limitare, ci o caracteristică unică a minții lor, care influențează felul în care își amintesc, planifică și experimentează lumea din jur.

Referințe

• Jacobs, A. (2017). The Impact of Aphantasia on Memory and Imagination. Cognitive Science Journal, 41(3), 456-465.
• Zeman, A., Dewar, M., & Della Sala, S. (2015). Lives without imagery – congenital aphantasia. Cortex, 73, 378-380.
• Zeman, A., Milton, F., Della Sala, S., & Dewar, M. (2020). Phantasia and Aphantasia: Exploring Mental Imagery. Trends in Cognitive Sciences, 24(8), 587-599.

Accesați: Dicționar de psihologie