Adolescență – perioadă a vieţii care se situează între copilărie, pe care o continuă, şi vârsta adultă. Este o „perioadă ingrată”, marcată de transformări corporale şi psihologice care încep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între 18 şi 20 de ani. Aceste limite sunt vagi, deoarece apariţia şi durata adolescenţei variază după sex, rasă, condiţiile geografice şi mediul socioeconomic. Pe plan psihologic, adolescenţa este marcată de activarea şi înflorirea instinctului sexual, de conturarea intereselor profesionale şi sociale, a dorinţei de libertate şi de autonomie, de amplificarea vieţii afective. Inteligenţa se diversifică, puterea de abstractizare a gândirii creşte, aptitudinile particulare se precizează. Funcţia adolescenţei este de a recunoaşte, în toată paleta de virtualităţi existente, posibilităţile fiecăruia, care le vor permite indivizilor să-şi aleagă o cale şi să se angajeze în viaţa adultă. Dar este şi aceea de a descoperi mai îndeaproape fiinţele umane, pe sine însuşi şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu anturajul: distanţarea faţă de părinţi, apropierea (camaraderie, amiciţie, dragoste) de cei de-o seamă. Adolescenţii constituie un ansamblu social deosebit de bogat în virtualităţi şi de dinamic.
Accesați: Dicționar de psihologie
